România a atins, pentru prima dată în istorie recentă, pragul de 60% din PIB al datoriei publice, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Acest nivel, considerat critici, a fost depășit în luna octombrie 2025, conform rapoartelor recente, fiind confirmat oficial la finalul lunii noiembrie. Datoria totală la sfârșitul lui noiembrie a fost de 1.121 miliarde de lei, în creștere cu 81 miliarde de lei de când guvernul Bolojan a preluat mandatul.
Detalii despre creșterea datoriei publice
Datoria publică a României a înregistrat o creștere de la 1.040 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2025, până la 1.121 miliarde de lei la sfârșitul lui noiembrie. Datorită acestei creșteri, România a depășit pragul de 60% din PIB, stabilit prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană și prevăzut de legislația națională.
Impactul legislației și măsuri de reducere
Legislația națională stipulează că, dacă datoria publică depășește 60% din PIB, trebuie implementate măsuri pentru reducerea acesteia cu 5 puncte procentuale anual. Guvernul are obligația să propună, în cel mult șase luni de la depășire, un plan de reducere aprobat de Parlament. În cazul depășirii pragului, se impune inițierea unui program de reducere a datoriei publice, care trebuie să fie adoptat prin lege și să vizeze o reducere anuală de circa 5%.
Consecințe și obligații pentru Guvern
Conform legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, dacă datoria publică trece de 60% din PIB, autoritățile trebuie să elaboreze și să implementeze un plan de reducere urgent. Acest plan trebuie să conțină măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar și a datoriei totale, cu un orizont de timp de cel mult șase luni.
Context politic și opinii
Premierul Bolojan a fost identificat ca fiind cel care a îndatorat România într-un ritm foarte accelerat, cel mai rapid din ultimii 18 ani, de la ultima criză economică. În mass-media au apărut critici legate de impactul politic al acestui nivel al datoriei și de acțiunile guvernamentale. În declarații politice, unele partide, inclusiv reprezentanți ai USR, au făcut referire la acuzații despre alte implicații ale gestionării financiare recente.
Între timp, sprijinul politic în jurul premierului și acțiunilor sale a variat, iar majoritatea șefilor PNL păstrează tăcerea în privința criticilor aduse. Se vigilitează asupra măsurilor concrete pe care Guvernul le va adopta pentru a respecta obligațiile legale și pentru a readuce datoria publică sub pragul de 60% din PIB.
