Premierul Marcel Bolojan a anunțat că România va modifica procedura de pensionare, în contextul sustenabilității sistemului de pensii și al situației demografice dificile. Decizia vizează creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii, pentru a evita pensionarea în deplinătatea forței fizice și intelectuale, în condițiile în care numărul celor care încetează activitatea este în scădere, iar populația este în declin.
Reforma sistemului de pensii și motivările oficiale
Premierul a explicat că noile măsuri nu sunt politice, ci sunt determinate de necesitatea menținerii sustenabilității fondului de pensii, reducerea cheltuielilor bugetare și asigurarea unei economii mai sănătoase. El a evidențiat că, în anumite domenii precum ordinea publică și apărarea, unde nu există surplus de personal, economiile nu vor veni din concedieri, ci din creșterea vârstei de pensionare.
Bolojan a menționat că pensionarea la 50 sau 52 de ani nu mai poate fi acceptabilă, având în vedere că generațiile care ies acum la pensie însumează anual între 300 și 400 de mii de români, iar cele noi devin tot mai reduse. El a subliniat că această schimbare trebuie implementată pentru a adapta sistemul la realitățile demografice.
Impactul demografiei asupra sistemului de pensii
Premierul a asociat reforma cu scăderea natalității și reducerea populației. În 2022, au fost înregistrate aproximativ 150 de mii de nașteri în România, iar analiza datelor arată că populația țării s-a diminuat cu circa 4 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani.
De asemenea, 2024 a fost marcat de un record în emigrare în ultimele trei decenii, ceea ce face ca contribuțiile la sistemul de pensii să fie și mai reduse. Guvernul consideră că îmbunătățirea condițiilor economice și a serviciilor publice ar putea contracara aceste tendințe și ar putea stimula natalitatea, suficient pentru a păstra un nivel rezonabil al populației active.
Contextul economic și costurile împrumuturilor
Bolojan a adus în discuție și impactuljustitiei bugetare, evidențiind costurile ridicate ale datoriei naționale. Potrivit oficialului, costul anual al dobânzilor ajunge la peste 10 miliarde euro, motiv pentru care reducerea cheltuielilor publice devine prioritară.
El a afirmat că deficitul bugetar și datoria trebuie gestionate prin creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor și întărirea economiei, menționând că aceste măsuri nu pot avea efecte imediate, fiind nevoie de timp pentru implementare și observa rezultate.
Perspectiva politică și responsabilitatea economică
Premierul a subliniat că măsurile de reformare nu depind de configurația politică sau de numele guvernului, ci de responsabilitatea de a construi o economie sănătoasă. El a spus că modificările trebuie să fie permanente și să vizeze adaptarea la realitățile actuale ale pieței muncii și ale demografiei.
Nicio informație nu indică intenția de a introduce măsuri sporite de concedieri sau de schimbare radicală în domeniul asistenței sociale, ci un efort de ajustare a vârstei de pensionare pentru anumite sectoare, pe fondul unei situații demografice și economice precare.