România a renunțat la reducerea normei de hrană pentru militari, după discuții între membrii coaliției de guvernare. Propunerea de eliminare sau diminuare a beneficiului a fost respinsă în urma argumentelor prezentate în ședința de coaliție, a afirmat marți ministrul Apărării, Radu Miruță.
Decizie privind norma de hrană pentru militari
Ministrul Apărării a declarat că propunerea de reducere a normei de hrană, discutată anterior, a fost respinsă după prezentarea unor „argumente raționale”. El a adăugat că norma de hrană, în vigoare din 1864, nu a fost actualizată din 2017.
Miruță a explicat că aproximativ 75% dintre militari mănâncă în unitățile și garnizoanele în care se află, indicând menținerea actualei norme. El a subliniat că, din suma totală estimată la „două miliarde și ceva” de lei, reducerea normei ar fi generat o economie de circa 258 de milioane de lei, adică aproape 10% din total.
Impactul asupra bugetului și personalului
Potrivit ministrului, reducerea normei de hrană pentru Ministerul Apărării ar fi însemnat o economie de circa 258 de milioane de lei. În prezent, nivelul de încadrare în armata României este de 60%.
Miruță a precizat că reducerea alocației de hrană ar putea avea consecințe asupra recrutării și retenției personalului, argumentând că este nevoie de oameni pentru asigurarea securității țării.
Economii din alte zone ale Ministerului Apărării
El a afirmat că există posibilitatea îmbunătățirii proceselor în Ministerul Apărării pentru a genera economii mai mari, fără a afecta veniturile militarilor. Printre zonele cu potențial de reducere menționate se află cheltuieli legate de activități non-core, inclusiv muzeee și evenimente, unde sumele pot fi reduse fără impact asupra nucleului activității militare.
Miruță a declarat că eforturile de reducere a cheltuielilor nu trebuie să afecteze pensiile sau numărul de militari, ci trebuie să vizeze eficiente funcționale și administrative.
Reacțiile politicilor despre discuția privind norma de hrană
Liderii coaliției au discutat în ședința de luni despre tăierea normei de hrană atât pentru angajații din instituțiile de forță, cât și pentru civili, ca metodă de reducere a cheltuielilor bugetare. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a menționat că norma de hrană costă statul aproximativ 2,5 miliarde de lei anual.
Din această sumă, circa 800 de milioane de lei reprezintă cheltuieli pentru militari și polițiști, adică o treime din total.
Declarația premierului privind situația normei de hrană
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, marți, că discuțiile privind norma de hrană au fost o analiză realizată la propunerea Ministerului Finanțelor. El a precizat că, după încheierea acestei analize, decizia a fost de a nu interveni asupra normei de hrană.
Bolojan a declarat că în timpul discuțiilor s-a luat în considerare și posibilitatea realizării de economii la cheltuielile de bază pentru a susține investițiile din acest an, însă s-a ajuns la concluzia că nu se va acționa asupra normei de hrană.
El a clarificat că această decizie a fost rezultatul unui proces de analiză și nu o măsură de reducere explicită.