Prof. univ. dr. Dan Dungaciu a explicat, într-o intervenție televiziună, motivele pentru care România nu a acceptat o invitație de participare în Consiliul pentru Pace organizat în SUA de Donald Trump. Acesta susține că decizia a fost influențată de directive clare primite de la Bruxelles, care limitează implicarea țării ca partener activ și o menține într-o poziție de vulnerabilitate.
Participarea României la Consiliul pentru Pace
Nicușor Dan a fost prezent în eveniment în calitate de observator. Conform analistului, această alegere a fost rezultatul unei decizii dictate de Bruxelles, ce avansează ideea de participare formală, fără drept de negociere sau angajament. România nu a fost încurajată să-și exercite influența, ci doar să apară în cadrul evenimentului pentru a menține aparența participării.
Dungaciu afirmă că România a primit un mandat clar de la Bruxelles de a nu se implica direct. „Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând”, este relatarea atribuită deciziei de la nivel european. Argumentul de bază pentru acest comportament este menținerea controlului și evitarea unor poziții riscante în relațiile cu SUA.
Contextul politic și securitatea națională
Analistul subliniază că poziția României în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA deține o importanță militară și de securitate, dar resursele implicate sunt gestionate în principal prin intermediul Uniunii Europene. El explică că, pentru probleme critice de securitate, dialogul cu americanii are prioritate, însă România nu urmează această abordare.
„Noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană, aproape 17 miliarde de euro, prin împrumuturi. În plus, plătim 5% pentru contribuția la NATO, cu angajamentul de a susține această poziție”, a declarat Dungaciu. El afirmă că, dacă România nu negociiază eficient cu SUA, va suporta costuri economice și de securitate, fiind parte la bugetul pentru Ucraina și la finanțarea fondurilor europene destinate sprijinirii conflictului.
Bugetele pentru apărare și transparența deciziilor
Analistul critică lipsa de transparență în cheltuirea fondurilor destinate securității naționale. El susține că populația nu este bine informată despre fondurile alocate pentru Ucraina și impactul acestora asupra bugetului național și european.
„Noi plătim aproape 17 miliarde de euro pentru apărare, plătim pentru sprijinul european și contribuim la bugetele pentru Ucraina. Dar nu știm exact cât, și nu avem explicații cât de bine ne apărăm”, a spus Dungaciu. El menționează că, deși România susține financiar această poziție, nu există o explicație clară pentru modul în care aceste fonduri contribuie la securitatea țării.
Reacția la situația geopolitică actuală
Potrivit analistului, ecuația de securitate a României se complică dacă războiul din Ucraina continuă. El întreabă care sunt riscurile dacă conflictul se extinde sau nu se soluționează în viitorul apropiat.
El critică refuzul României de a interveni în inițiativele americane privind pacea și solidaritatea europeană. Declarația sa evidențiază faptul că, deși se declară partener strategic, România nu ia măsuri concrete pentru a influența evoluțiile din regiune și pentru a-și proteja propriile interese de securitate.
După calitatea de observator la Consiliul pentru Pace, România continuă să se poziționeze într-un mod pasiv în contextul politicii globale și miliare, conform lui Dungaciu.
Valorile și pozițiile oficiale ale autorităților rămân în aceste condiții dependente de directivele europene, limitându-se la poziții de non-angajament.