România a implementat un sistem de clasificație a cheltuielilor publice în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru a asigura compatibilitatea cu obiectivele europene privind protecția mediului. Măsura, parte a componentei Energie, urmărește crearea unei metodologii de analiză a impactului asupra mediului a tuturor cheltuielilor bugetare. Aceasta este menită să sprijine accesul la fonduri europene și să asigure transparența utilizării banilor publici în contextul angajamentelor față de schimbările climatice.
Adoptarea și evaluarea cheltuielilor
Autoritățile au analizat și au considerat compatibile cu regulile europene 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor. Acestea acoperă investiții în transport, clădiri publice și digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ANAF. Comisia interministerială a avizat unanim aceste propuneri după analiza completă transmisă de șapte ministere-cheie.
Proiecte strategice și contribuția lor
Printre proiectele considerate favorabile mediului se numără digitalizarea administrației fiscale, care reduce amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic. Exemplele includ programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF.
Reabilitarea energetică a clădirilor publice, cum ar fi sedii de instanțe și imobile administrative, face parte, de asemenea, din lista de inițiative. Investițiile în transportul feroviar, precum și proiectele de alimentare cu apă, canalizare, eficiență energetică a locuințelor și gestionare a deșeurilor agricole sunt vizate ca măsuri ecologice.
Impactul asupra mediului și clasificarea cheltuielilor
Procesul de evaluare urmărește etichetarea cheltuielilor după impact: verde (favorabil mediului), maro (nefavorabil), mixte (atât opțiuni pozitive, cât și negative), neutre sau neetichetate dacă impactul nu poate fi determinate. Obiectivele europene includ reducerea schimbărilor climatice, protecția resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Aplicarea sistemului șireglementările existente
Procesul va începe cu o etapă pilot, în cadrul căreia ministerele vor analiza și vor transmite propuneri pentru etichetarea cheltuielilor către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona această activitate, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial.
Reglementarea a fost stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Rolul reformei și implicațiile
Introducerea sistemului de bugetare verde este necesară pentru respectarea cerințelor Uniunii Europene privind finanțarea proiectelor publice. Măsura vizează demonstrarea impactului mediului și conformitatea cu principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.
Autoritățile urmăresc o monitorizare mai clară a contribuției investițiilor la protecția mediului și reducerea costurilor viitoare generate de poluare și schimbări climatice. Transparency-ul asigurat de sistem ar putea îngreuna unele decizii de finanțare, mai ales pentru proiecte considerabil necesare, dar greu de clasificat ecologic.
Rezultate și limite ale sistemului pilot
Toate cele 624 de măsuri evaluate au primit aviz favorabil, ceea ce poate indica conformitatea politică sau permisiunea metodologică în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au relevat și cheltuieli negative pentru mediu.
Posibilitatea ca sistemul de clasificare să prioritizeze proiectele „etichetabile verde” ar putea împiedica investiții majore în domenii precum autostrăzile sau industria grea, considerate mai dificil de încadrat climatic, însă esențiale pentru dezvoltare.
