Riscul de AVC și rolul Dopplerului carotidian, explică Dr. Rotaru

in-cateva-minute-poti-afla-care-e-riscul-de-avc-dr-bogdan-rotaru,-medlife:-cand-e-util-dopplerul-carotidian-si-ce-inseamna-stenoza-50%-–-hotnews.ro

În câteva minute poți afla care e riscul de AVC. Dr. Bogdan Rotaru, MedLife: când e util Dopplerul carotidian și ce înseamnă stenoză 50% – HotNews.ro

Un nou tip de investigație neinvazivă pentru prevenția accidentului vascular cerebral (AVC) a devenit disponibil în România, oferind posibilitatea identificării timpurii a riscurilor vasculare cerebrale. Ecografia Doppler carotidiană, care poate fi realizată în cursul unor mici proceduri, permite evaluarea stării arterelor care alimentează creierul și stabilirea riscului de AVC.

Importanța ecografiei Doppler carotidiană în prevenție

Această metodă ajută la detectarea umflăturilor sau plăcilor de aterom în arterele carotide, principalele vase care furnizează sânge creierului. Examenele pot indica dacă o arteră este îngustată de o placă de aterom, precum și dacă această placă are o structură instabilă.

Dr. Bogdan Rotaru, medic primar neurolog, explică că, în câteva minute, ecografia poate oferi o idee clară despre prezența problemelor vasculare și riscul de evenimente cerebrale.

Ce pot revela plăcile de aterom și riscurile asociate

Plăcile de aterom pot evolua lent și fi stabile, sau pot fi „mai moi” și rapide în dezvoltare, crescând riscul de ruptură. Fragmentul desprins se poate deplasa în fluxul sanguin și poate bloca arterele cerebrale, provocând AVC.

Semnele unei plăci cu potențial de risc sunt reprezentate de procentul de stenoză, care indică nivelul de îngustare a arterei. La o stenoză de peste 50%, riscul devine semnificativ, necesitând monitorizare și, în unele cazuri, intervenție chirurgicală.

Aplicabilitatea și rezultatele ecografiei Doppler

Ecografia Doppler carotidiană utilizează ultrasunete pentru a evalua arterele principale care hrănesc creierul: carotidele și arterele vertebrale. Vârsta, factorii genetici și stilul de viață influențează apariția plăcilor de aterom, fiind asociate cu hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, sedentarismul și colesterolul crescut.

Procentul de stenoză, vizibil pe buletinul de ecografie, variază, iar pragul de relevantă începe de la 50%. O stenoză de 50-60% poate fi urmărită prin tratament și monitorizare, sau poate necesita intervenție chirurgicală dacă aspectul plăcii este instabil.

Pașii următori după depistarea plăcilor

Pentru pacienții cu plăci de aterom, recomandările variază în funcție de gradul de îngustare și dinamica plăcii. La stenoză mică, se indică controlul factorilor de risc și tratament medicamentos pentru tensiune, colesterol și diabet. La stenoză avansată sau plăci instabile, poate fi recomandată chirurgia vasculară.

Procedurile chirurgicale includ varianta clasică, în care artera este deschisă și placa înlăturată, sau cea endovasculară, în care se montează un stent în interiorul vasului. Alegerea metodei depinde de profilul pacientului și riscurile perioperatorii.

Prevenție și modificarea stilului de viață

Schimbarea stilului de viață poate stabiliza sau chiar limita progresia plăcilor de aterom, dar nu le poate reduce în mod direct. Pacienții conștiincioși care renunță la fumat și urmează tratament pot menține stenoza la un nivel stabil ani întregi.

Controlul periodic este crucial, deoarece stenoza poate avansa fără simptome și poate deveni deosebit de periculoasă. În cazul apariției simptomelor precum amorțeală, tulburări de vorbire sau vedere, pacienții trebuie să solicite urgențele medicale pentru tratament rapid.

Mituri și realități despre durerile de cap

Durerea de cap nu este frecvent asociată cu AVC sau tumorile cerebrale. În cazurile de hemoragii sau edem cerebral, durerea poate apărea, însă majoritatea AVC-urilor sunt „mute”, manifestându-se prin tulburări neurologice concrete, precum pierderea mobilității sau afectarea vorbirii.

Nu toate durerile de cap indică afecțiuni grave, însă dacă acestea sunt brutale, diferite față de cele obișnuite sau asociate cu alte simptome neurologice, trebuie evaluate prompt.

Rolul testelor genetice în prevenție

Persoanele cu antecedente familiale de demență, AVC sau anevrism pot opta pentru testări genetice, care pot indica un risc crescut. Măsurile preventive și monitorizarea ulterioară pot fi ajustate în funcție de rezultatele acestor analize.

Testele genetice nu asigură că boala va apărea sau nu, dar pot ajuta la crearea unui plan personalizat de prevenție.

Concluzii

Ecografia Doppler carotidiană reprezintă un instrument important în identificarea precoce a riscului de AVC. Controlul periodic, modificarea stilului de viață și intervențiile chirurgicale sunt componente esențiale pentru reducerea incidenței evenimentelor cerebrale.

Articol susținut de MedLife

Exit mobile version