**România își actualizează strategia de apărare și urmărește înzestrare adaptată la noile realități militare**
Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că România a adoptat o nouă lege a Apărării, aflată în dezbatere în Senat, pentru a ține pasul cu evoluțiile de pe frontul din Ucraina și pentru a adapta sistemele de apărare națională. Legislația, inițiată acum trei ani, a fost actualizată cu amendamente pentru a include tehnologii noi și dezvoltări în domeniul armamentului.
**Actualizări în legislație și tehnologizare**
Legea propune ajustări în ceea ce privește echipamentele militare și tehnologia utilizată, având în vedere modificările rapide ale conflictului. Sunt discutate inclusiv drone și atacuri hibride, precum și echipamente de luptă de ultimă generație. Experiența pe front a arătat că dezvoltarea tehnologică a armamentului este esențială pentru eficiență.
Miruță a afirmat că, în ultimii patru ani, s-au produs progrese semnificative în unitatea Europeană. După începutul invaziei Rusiei în Ucraina, menținerea scopurilor inițiale ale Rusiei în zonă a fost dificilă pentru Moscova, în ciuda eforturilor.
**Sprijin internațional și unitate europeană**
Ministrul a spus că soldații ucraineni au demonstrat curaj, iar sprijinul din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite a fost crucial. În opinia sa, s-a creat o unitate pe scena internațională în sprijinul Ucrainei, iar țările membre și-au conștientizat nevoile de sporire a capacităților de producție naționale.
**Proiecte de înzestrare și mecanisme de finanțare**
Până în prezent, România are în derulare 21 de proiecte de înzestrare prin mecanismul SAFE de finanțare. Conform declarațiilor, aceste proiecte includ și fabrici în România, finalizarea și livrarea acestora fiind realizabile în următorii patru ani.
Miruță a subliniat dificultățile legate de offset și modul în care acestea au fost interpretate în contracte. El a explicat că nu de probleme tehnice a fost vorba, ci de incoerențe în modul de gestionare a angajamentelor politice și a obligațiilor de offset. În dreptul acestor proiecte, sunt categorii variate în funcție de posibilitatea de realizare integrală în România sau de achiziție din stocuri.
**Producție națională și industrie de armament**
Ministrul a precizat că industria națională de armament este învechită și nu beneficiază de suficiente investiții. În timpul declarației, a menționat că unele hale de producție sunt analog cu „copaci care cresc” acolo, referindu-se la lipsa infrastructurii moderne.
El a explicat că la Armata Română se dorește înzestrare cu tehnologie de ultimă generație, dar că aceasta trebuie să fie produse în fabricile locale, acum neactualizate de trei decenii. Mecanismul SAFE ar urma să stimuleze revitalizarea acestor unități, prin investiții și tehnologie transferată de companii cu experiență internațională, într-un parteneriat între industria națională și firmele cu tehnologie avansată.
**Strategie pentru modernizarea industriei naționale**
Miruță a menționat că, pentru a răspunde unei cerințe esențiale, armata va solicita investiții de miliarde de euro pentru diverse echipamente, inclusiv pentru mașini de luptă ale infanteriei. El a arătat că aceste contracte vor fi negociate pentru a asigura o proporție semnificativă de produse realizate în România, afirmând intenția de a transforma mai multe hale industriale în centre de producție modernizate.
El a adăugat că stabilirea unei producții naționale robuste în domeniul armamentului necesită o abordare strategică, implicând colaborări cu companii internaționale și revitalizarea fabricilor și infrastructurii deficitare din trecut. Toate aceste măsuri vizează creșterea capacităților militare și reducerea dependenței de importuri, pentru a susține autonomie în domeniul apărării.