**România își va include în strategia de apărare 21 de programe de achiziție militară, dintre care 11 sunt exclusiv proprii, iar 10 realizate în colaborare cu alte state.**
Detalii despre achiziții și colaborări
Radu Miruță, ministrul Apărării, a afirmat că dintre cele 21 de programe, 11 sunt achiziții unice realizate de România, iar restul de 10 sunt în cooperare cu alte țări europene, inclusiv programul pentru rachetele Mistral.
El a explicat că pentru cele 11 achiziții unice este obligatorie prezența unui procent de localizare în România. Aceste achiziții se fac printr-o platformă centralizată, unde se precizează ce achiziții sunt exclusive românești, iar alte state pot aderă ca parteneri la comenzi deja stabilite, bonus suplimentar în planul de achiziție.
Miruță a precizat că nu toate achizițiile pot fi realizate în comun cu alte state, din motive financiare și strategice.
Motive pentru achizițiile individuale
Primul motiv menționat pentru realizarea achizițiilor în mod individual este utilizarea eficientă a fondurilor pentru a susține fabricile locale din România.
Al doilea motiv este diferența în necesități militare ale României față de alte țări, cum ar fi Franța sau Germania, care pot fi deja avansate în anumite domenii. Astfel, achizițiile se fac ținând cont de specificul și nevoile armatei române.
Miruță a adăugat că cele 11 proiecte unice reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, în special pentru partea de armament.
Procent de localizare și costuri
Ministrul a subliniat importanța unui procent rezonabil de localizare pentru a evita creșterea excesivă a costurilor.
El a explicat că, dacă s-ar urmări o producție de 100% în România, prețul achiziției s-ar putea dubla, ceea ce nu este rezonabil. Este nevoie de o analiză pentru a stabili ce procent de localizare este justificat din punct de vedere tehnologic și financiar.
Dezvoltarea industriei navale și securitatea Mării Negre
Miruță a evidențiat necesitatea dezvoltării industriei navale naționale.
El a precizat că România dorește să devină un hub de securitate pe litoralul Mării Negre, cu un contract pentru patru nave în valoare de 900 milioane de lei și un buget de 900 milioane de lei pentru alte patru nave, inclus în proiectul SAFE.
Pe lângă aceste inițiative, mai sunt suporturi pentru avioanele F-16 și radare suplimentare pentru supravegherea zonei maritime.
Riscul pierderii finanțării
Cu privire la termenul de îndeplinire a obiectivelor, ministrul Miruță a spus că, dacă până în 2030 nu se va reuși producția completă, România nu va pierde toți banii alocați.
El a explicat că finantarea se va reduce proporțional cu produsul nefinalizat. De exemplu, pentru cele 298 de mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, restul de 98 vor fi pierdute, dar fondurile pentru cele produse vor rămâne eligibile.
Achizițiile și planurile militare ale României sunt structurate pentru a susține dezvoltarea industriei naționale și pentru a satisface nevoile de securitate ale țării până în anul 2030.