România consolidă poziția pe flancul estic al Europei, iar domeniul Apărării devine prioritar, afirmă vicepreședintele USR, Dan Barna. El a făcut aceste afirmații în discursul de deschidere al Congresului USR 2026, intitulat „Viitorul, acum”. Barna a menționat că noile priorități europene în securitate, buget și tranziție verde sporesc rolul strategic al României.
România, o prioritate pe flancul estic al Uniunii Europene
Dan Barna a afirmat că securitatea a devenit o prioritate atât la nivel european, cât și la nivel intern. El a spus că politica de apărare națională se află acum în prim-planul agendei politice.
El a precizat că România devine un actor relevant pe flancul estic, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles. În aceste declarații, Ursula von der Leyen și comisarul Thierry Breton au afirmat explicit că flancul estic al UE are prioritate.
Barna a evidențiat recunoașterea europeană a poziției României, menționând că primul premier invitat la un eveniment a fost cel al României, ce indică o apreciere pentru rolul țării în noile arhitecturi strategice europene.
Susținerea pentru Moldova și Ucraina în noul buget european
Vicepreședintele USR a explicat că noul buget european este construit pe o logică strategică care include alocări clare pentru vecinii estici, precum Moldova și Ucraina, considerând aceste regiuni zone pentru care România se angajează în lupta pentru fonduri.
El a afirmat că bugetul european vizează extinderea și relațiile cu statele aspirante la aderare sau relevante din punct de vedere strategic. În particular, Moldova și Ucraina trebuie să primească fonduri corespunzătoare în cadrul pilonului bugetar dedicat Europei globale.
Tranziția verde și sprijin pentru Valea Jiului
Barna a abordat tema tranziției ecologice și reindustrializării, precum și impactul asupra comunităților din zonele tradițional-industriale, precum Valea Jiului. El a spus că strategia UE pentru reducerea emisiilor de carbon trebuie implementată fără a prejudicia aceste comunități.
El a insistat pentru alocarea unor sume specifice pentru reindustrializarea modernă a zonelor afectate, pentru reducerea percepției de marginalizare a regiunilor industriale din România.
Barna a avertizat asupra propagandei de către suveraniști extremiști, care exploatează sentimentul de lăsare în urmă a acestor comunități.
Fonduri europene și riscul reducerii acestora
Eurodeputatul a atras atenția asupra posibilei diminuări a fondurilor de coeziune în noul cadru financiar european. El a subliniat că fondurile de coeziune au avut un impact major în promovarea schimbărilor economice și sociale în România.
Reducerea acestor fonduri ar putea avea consecințe negative, atât politice, cât și sociale, susține Barna. El a explicat că noul model bugetar european se sprijină pe trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”.
El a subliniat importanța ca banii să ajungă la comunitățile locale, fiind esențial ca regiunea să aibă un cuvânt de spus în gestionarea fondurilor europene.
Schimbări propuse în regulile de utilizare a fondurilor europene
Barna a criticat propunerea Comisiei Europene de reducere a termenului de utilizare a fondurilor de la N-2 sau N-3, la N-10 luni. El consideră că această măsură va afecta negativ statele cu dificultăți administrative, precum România.
El a spus că, în opinia sa, regula N-3 a fost eficientă, demonstrând o absorbție decentă a fondurilor. În context, el susține păstrarea acestei reguli pentru a evita pierderea fondurilor din cauza întârzierilor.
Implicații pentru autoritățile locale și regiunile din România
Dan Barna a pledat pentru implicarea directă a administrațiilor locale în procesul de programare a fondurilor europene. El a afirmat că decizia asupra fondurilor trebuie să iasă din domeniul exclusiv național, fiind nevoie de o comunicare și decizii la nivel regional și municipal.
El a accentuat că banii trebuie să ajungă direct la comunități, pentru a asigura o distribuție echitabilă și o utilizare eficientă în vederea dezvoltării locale.