Irvin D. Yalom a adoptat o abordare de terapie online în timpul pandemiei, realizând sesiuni individuale de o oră, concentrate pe „aici și acum”. Capacitatea sa de a menține conexiuni profunde a fost ilustrată prin cazurile relatate, în ciuda limitărilor sesiunilor virtuale.
Schimbare în practica terapeutică
Din cauza restricțiilor pandemic, Yalom a trecut la ședințe online, utilizând formatul unei singure întâlniri pe pacient, de o oră. Aceasta a devenit metoda sa principală pentru a ajuta oamenii din întreaga lume, conform prefaței semnate de Cătălina Dumitrescu.
Cazuri și experiențe personale
Printre cazurile prezentate, există exemple în care limitele formatului virtual au dus la conexiuni imediate și intense. În aceste sesiuni, Yalom a dezvăluit detalii din propria viață, precum copilăria traumatică din Washington DC, evoluția perspectivei sale asupra filosofiei și terapiilor, precum și moartea recentă a soției sale, Marilyn Yalom.
Reflecții asupra vieții și morții
Yalom a scris despre experiențele personale legate de moarte și mortalitate, evidențiind că, după pierderea soției și îmbătrânirea, a simțit o reducere a anxietății față de moarte. La 89 de ani, s-a confruntat cu sentimentul de singurătate, fiind ultimul dintre prieteni rămași în viață, fără legături emoționale solide cu cei apropiați.
Viziune asupra sensului vieții
El consideră că trăirea unei vieți împlinite și pline de sens a contribuit la acceptarea inevitabilității morții. În 1980, a publicat „Psihoterapia existențială”, în care a notat că fricile fundamentale ale vieții includ teama de moarte, de libertate, de izolare și de lipsa sensului.
Alterări ale memoriei și impactul emoțional
În relatarea unei sesiuni, Yalom descrie cum, deși nu își amintea detaliile întâlnirii cu Elsa, s-a simțit copleșit de o emoție caldă și dorința de a ajuta, beneficiind de un sentiment de protecție față de ea, chiar fără amintiri clare.
Provocări ale memoriei și empatia virtuală
Într-o altă situație, Yalom nu a recunoscut fața pacientului Elsa, iar memoriile legate de sesiunile anterioare i-au lipsit. Cu toate acestea, a simțit o conexiune profundă și o dorință sinceră de a-i fi de ajutor, ceea ce a facilitat procesul terapeutic.
Reflecții despre propria bătrânețe și vulnerabilitate
Terapeutul reflectă asupra fricii de bătrânețe și de propria deteriorare mentală, inclusiv gânduri de sinucidere. În ciuda acestor temeri, consideră că activitatea sa ca terapeut îi dă sens vieții și i-a confundat chiar propriile temeri cu cele ale pacienților.
Impactul sincerității în terapie
Yalom subliniază că onestitatea despre sentimentele sale, chiar și în condițiile în care mintea sa nu păstra mai multe amintiri din sesiunile trecute, are un efect benefic asupra pacienților. Ei percep autenticitatea și se liniștesc în prezența lui, chiar dacă el nu poate rememora detalii specifice.
Rezumatul acestor experiențe arată că, în condițiile unui format de terapie online, conexiunile emoționale și empatia pot fi păstrate și profundizate, chiar și în fața deteriorării memoriei sau a vulnerabilităților personale.