**Ce stă la baza greșelilor de limbaj ale copiilor și adolescenților? Expertul explică motivele și posibilele soluții**
Un număr semnificativ de părinți își exprimă îngrijorarea față de greșelile de ortografie și exprimare ale copiilor, manifestate prin mesaje rapide pe WhatsApp, compuneri sau teme școlare. În aceste cazuri, răspunsurile la întrebarea „cine este, de fapt, vinovatul?” sunt variate, iar explicațiile variază în funcție de vârstă și context, susține lingvista Corina Popa.
### Greșelile din comunicarea scrisă, nu și din cea orală
Corina Popa, doctor în filologie și lector la Facultatea de Litere a Universității din București, precizează că mulți copii pot avea discurs coerent verbal, dar fac greșeli în scris. Aceste greșeli, precum probleme de ortografie sau punctuație, nu indică un „limbaj prost românește”, ci reflectă faptul că scrisul este o activitate cognitivă solicitantă, încă în proces de învățare.
### Scrisul, o activitate complexă de învățare
Conform expertului, controlul ortografiei, sintaxei, structurii și coerenței unui text cer eforturi multiple. Pentru un copil, această sarcină poate fi dificilă, mai ales în perioada de tranziție discursivă, între vârstele de 10 și 16 ani.
### Perioada de tranziție discursivă
În această etapă, gândirea copiilor devine mai complexă decât limbajul de exprimare disponibil. Rămân frecvente discursurile fragmentate, cu reluări și formulări aproximative, precum „chestii”, „lucruri” sau „treaba asta”. Aceste fenomene nu indică regres, ci arată că mintea lor depășește vocabularul pe care îl au la dispoziție pentru exprimare.
### Rolul cititului și conversației
Popa subliniază că în această fază, cititul și conversațiile cu adulții sunt cele mai utile pentru dezvoltarea vocabularului și claritatea exprimării. Aceste activități îi ajută pe copii să-și îmbunătățească limbajul și să-și organizeze mai bine ideile.
### Impactul mediului familial și al tehnologiei digitale
Expertul explică că influența conversației din familie, precum și limbajul folosit în mediul digital, contribuie la modul în care copiii își construiesc expresia scrisă. Formulările vagi sau greșelile sunt, uneori, rezultatele unei comunicări mai puțin structurată sau formulată în contexte informale.
### Limitările școlii și necesitatea unui echilibru
Corina Popa afirmă că școala are un rol în consolidarea limbajului, însă nu poate să corecteze toate aspectele dacă acesta nu se dezvoltă și în afara orelor de curs. Ajutorul părinților în încurajarea cititului și a dialogului este esențial pentru evoluția corectă a limbajului copiilor.
### În concluzie
Greșelile de limbaj ale copiilor sunt, în multe cazuri, o etapă normală în procesul de învățare a scrisului. Ele nu trebuie interpretate automat ca o problemă de vocabular sau inteligență, ci ca indicatoare ale unui proces de consolidare a competențelor linguistice.
Corina Popa recomandă părinților să acorde atenție încurajării cititului și conversațiilor, pentru a facilita dezvoltarea limbajului și pentru a sprijini procesul de învățare, care implică atât școală, cât și mediul familial.
Aceasta a fost explicația lingvisticii despre modul în care mediul digital, școala și familia influențează modul în care copiii își formează și dezvoltă limbajul românesc.
