**Parcul auto al României este considerație extrem de îmbătrânit, cu o medie de vârstă de 15,6 ani în 2026, fiind semnificativ peste media europeană de 12,7 ani. La finalul anului 2025, numărul total al vehiculelor înmatriculate în țară ajungea la peste 11,22 milioane, cu aproape 8,31 milioane de mașini având peste 12 ani.**
Vechimea parcursului auto și situația actuală
În data de 31 decembrie 2025, România avea un parc auto totalizând 11.222.292 vehicule, din care 8.309.225 erau de peste 12 ani. Numărul mașinilor cu vechime între 9 și 12 ani era de 1.089.274. Aceasta poziționează România printre cele mai vechi flote auto din Europa, conform raportului “Vehicles on European roads 2026” al Asociației Constructorilor Auto Europeni (ACEA), publicat în începutul anului 2026.
Deși majoritatea vehiculelor sunt îmbătrânite, în ultimii ani s-a observat o ușoară îmbunătățire a vârstei autoturismelor pe benzină, acestea devenind mai „tinere” cu o medie de 10 ani în 2025, față de aceeași medie din 2015. În cazul mașinilor Diesel, media vechimii a crescut de la 7 ani în 2015 la 12 ani în 2025.
Vârsta medie a parcului auto din România
Raportul ACEA precizează că, în 2026, vârsta medie a mașinilor din România este de 15,6 ani. Aproape 7 milioane de vehicule din totalul de 8,44 milioane înmatriculate în 2024 au o vechime mai mare de 10 ani. Acest nivel de îmbătrânire situează România departe de media UE, unde media vechimii este de 12,7 ani.
În comparație cu alte țări europene, România nu ocupă cele mai proaste poziții în clasament. Este precedată de țări precum Cehia, Estonia, Grecia și Malta, care au parcuri auto și mai îmbătrânite. La nivelul autobuzelor, însă, situația este mai problematică: media vârstei acestora a fost de 17,8 ani în 2024, peste media europeană de 12,2 ani.
Dezvoltarea preferințelor românilor în ultimii 10 ani
Reprezentantul Registrului Auto Român, Alex Costea, a oferit date despre evoluția vârstei autovehiculelor din România în ultimul deceniu. În 2015, media mașinilor pe benzină era de 10 ani, dar până în 2025, această medie s-a redus cu un an, indicând o ușoară „întinerire”. În cazul mașinilor Diesel, vechimea medie a crescut de la 7 la 12 ani în aceeași perioadă.
Anul 2025 a adus o creștere a preferinței pentru autoturismele second-hand mai recente, de 5-6 ani, însă o proporție mai mică dintre români cumpără vehicule rulate din urmă cu 15-20 de ani.
Impactul măsurilor fiscale și al programelor guvernamentale
De la începutul anului 2026, achiziția de mașini second-hand va fi influențată de noile măsuri fiscale, care vor limita entuziasmul pentru astfel de vehicule. Creșterea accizelor la carburanți, aplicată în 2025, a dus la creșteri de prețuri la pompă, România fiind a doua cea mai scumpă piață de combustibil din regiune, după Ucraina.
În plus, de la 1 ianuarie 2026, a fost implementată o creștere a impozitului pentru mașinile în funcție de nivelul de poluare. Cu toate acestea, în practică, unele modele hibride pot avea impozite mai mari decât vehiculele vechi, foarte poluante.
Suspensia Programului Rabla în 2025 a deviat fluxul de achiziții către alte modalități, limitând și accesul românilor la mașini electrice. Costul unui autoturism electric rămâne ridicat, iar creșterea prețurilor la carburant și a impozitării complică și mai mult evoluția pieței.
Perspective și riscuri
Datele indică un potențial de reducere a influxului de mașini vechi importate, întrucât măsurile fiscale vor înăspri condițiile de achiziție. În România, majoritatea vehiculelor au kilometrajul modificat, ceea ce ridică riscuri legate de siguranța rutieră, iar numeroase autovehicule abandonate sunt vândute la licitații.
Pe fondul acestor fenomene, piața auto națională se confruntă cu un proces de îmbătrânire accelerată, în condițiile în care noile reguli fiscale și contextul economic curent reduc preferința pentru vehicule mai moderne sau electrice. Flota auto națională rămâne astfel printre cele mai îmbătrânite din Europa, cu un impact direct asupra siguranței și mediuului.