Reorganizarea Romsilva a fost adoptată în ședința de Guvern, ca parte a unuia dintre cele mai semnificative ample reforme ale sistemului silvic din România din ultimii ani. Decizia vizează trecerea de la structura actuală, formată din 41 de direcții silvice județene, la 19 direcții regionale, în cadrul unei restructurări menită să eficientizeze activitatea instituției și să asigure o gestionare mai bună a pădurilor.
Structura reformată a Romsilva
Noua organigramă prevede crearea a 19 direcții silvice regionale, în locul celor 41 județene. Această schimbare a fost descrisă drept un jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind menită să deblocheze o tranșă de finanțare a cărei plată a fost solicitată odată cu adoptarea acestei reorganizări.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că această modificare reprezintă un pas esențial pentru avansarea cu cererea de plată numărul patru în cadrul PNRR. Ea a subliniat că, dincolo de obținerea fondurilor europene, reformarea va conduce la o bază reală pentru o schimbare profundă a funcționării instituției.
Obiective și necesitate
Reorganizarea a fost motivată de problemele semnalate în sistemul silvic, inclusiv în domeniul combaterii tăierilor ilegale și gestionării cazurilor raportate anterior. Autoritățile au evidențiat cifre alarmante legate de cazurile clasate sau prescrise, fiind necesară introducerea de mecanisme interne solide pentru schimbarea direcției în gestionarea pădurilor.
De asemenea, reformele vizează implementarea unor criterii de performanță pentru conducerea direcțiilor regionale, ce vor fi evaluate anual. Directorii regionali vor fi selectați prin concurs și vor semna contracte de mandat, cu indicatori clari pentru fiecare an.
Evaluarea și condițiile pentru conducere
Performanța directorilor regionali silvic vor fi măsurată pe baza indicatorilor de performanță, atât financiari, cât și non-financiari. Printre criterii se numără profitul net raportat la suprafață, timpul mediu de recuperare a creanțelor, parteneriatele în comunitățile locale, respectarea cererilor de lemn de încălzire și acoperirea acestora în proporție de cel puțin 70%.
În plus, managerii vor fi evaluați pentru recuperarea prejudiciilor, cu obiectivul de a avea în 90% din cazuri măsuri de recuperare a prejudiciilor în urma constatării acestora. Încălcările și nerealizarea măsurilor stabilite în rapoartele de control vor putea duce la încetarea mandatului, conform noilor reguli.
Îmbunătățiri în monitorizare și management forestier
Reforma introduce indicatori specifici pentru supravegherea pădurilor, inclusiv instalarea de sisteme CCTV și video în punctele de acces auto. Planurile anuale de regenerare naturală sau artificială, precum și lucrările de îngrijire a pădurilor, trebuie să fie dublate de realizarea a cel puțin 100%.
Directorii direcțiilor regionale vor fi responsabili pentru îndeplinirea a cel puțin 80% din programul de investiții asumate pentru fiecare an, astfel fiind urmărită o gestionare transparentă și eficientă a resurselor.
Digitalizare și eficientizare economică
În următoarele șase luni, Romsilva trebuie să elaboreze planuri de digitalizare, debirocratizare și eficientizare a activităților economice. Aceste măsuri vizează și restructurarea exploatărilor imobiliare, precum cabanele Romsilva, pentru a elimina activitățile nerentabile sau cu pierderi, în scopul stabilizării financiare a instituției.
De asemenea, va fi realizat un plan pentru separarea contabilă a activităților, astfel încât fondurile provenite din gestionarea pădurilor să nu fie folosite pentru acoperirea altor pierderi, precum cele generate de activități secundare, cum ar fi hotelurile sau alte facilități neprofitabile.
Noi măsuri pentru combaterea ilegalităților și protecția pădurilor
Printre măsurile adoptate se numără criterii stricte pentru recuperarea prejudiciilor cauzate pădurilor și pentru implementarea măsurilor de control, inclusiv în cazul raportărilor de audit. În 90% din cazurile de prejudicii, urmărită și chemarea în judecată a răspunderii civile, precum și recuperarea financiară.
Au fost stabilite indicatori pentru monitorizarea nivelului de protecție a pădurilor, precum instalarea de sisteme CCTV în punctele de acces auto și atingerea unor praguri minime pentru acoperirea cererilor de lemn de încălzire, cu un minim de 70% din cereri satisfăcute anual.
Reforma prevede și creșterea transparenței în gestionarea fondurilor publice, inclusiv separarea contabilă a activităților silvice, pentru a evita utilizarea fondurilor din administrarea pădurilor pentru alte investiții sau activități neincheiate cu scopul principal al instituției.
Autoritățile afirmă că această reorganizare, rezultată după peste șase luni de proces de proiectare și avizare, urmărește o gestionare mai echilibrată economic și o protecție mai eficientă a patrimoniului forestier național.
