Kosovo va amâna cu un an intrarea în vigoare a legii privind străinii, în urma intervenției Uniunii Europene, după o decizie a guvernului condus de premierul Albin Kurti. Anunțul a fost făcut sâmbătă și a fost salutat atât de autoritățile kosovare, cât și de reprezentanți ai UE, fiind perceput ca un pas pentru evitarea unui conflict major.
Decizia de amânare și motivările oficiale
Premierul Albin Kurti a declarat că legislația privind străinii, care urma să intre în vigoare luni, va fi amânată pentru o perioadă de 12 luni. Decizia are ca scop facilitarea eliberării de permise de ședere temporare pentru câteva mii de cetățeni sârbi, rezidenți în Kosovo, fără documente kosovare. Aceștia, în special personalul din sistemele de educație și sănătate paralele finanțate de Belgrad, vor beneficia de aceste permise.
Reprezentanților UE li s-a transmis că această măsură vine ca răspuns la discuțiile intense purtate recent între părți. Peter Sorensen, emisarul special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, a explicat că decizia a fost luată pentru a nu întrerupe funcționarea serviciilor esențiale în zonele cu populație majoritar sârbă, în special în nordul Kosovo.
Reacții din spațiul european și din Serbia
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a elogiat această decizie, apreciind-o ca un „progres important în interesul întregii populații din Kosovo”. Ea a anunțat intenția de a organiza în curând o reuniune la nivel înalt pentru a avansa în dialogul dintre Belgrad și Priștina.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a salutat măsura ca fiind o „ușurare” pentru sârbi din Kosovo, menționând că această decizie “a evitat o catastrofă și un conflict mai grav”. El a afirmat că europenii au avut un rol cheie în evitarea unor consecințe extreme.
Petar Petkovic, responsabil al guvernului sârb pentru chestiunea Kosovo, a exprimat satisfacție pentru faptul că măsura va permite funcționarea corespunzătoare a instituțiilor de sănătate și învățământ sârbe din Kosovo. El a adăugat că s-a evitat scenariul cel mai rău, și anume închiderea acestor instituții, ceea ce ar fi afectat aproximativ 20.000 de persoane.
Reacții și poziții din alte țări
Prim-ministrul albanez Edi Rama a cerut Uniunii Europene să arate „același curaj” pentru a sprijini Kosovo în procesul de aderare la Blocul European.
De la înființarea administrației din Kosovo, Belgrad a finanțat numeroase servicii și instituții destinate minorității sârbe, însă guvernul condus de Albin Kurti, aflat la putere din 2021, a inițiat o serie de măsuri de reducere a influenței Belgradului asupra acestor structuri. În primul semestru al anului 2024, autoritățile kosovare au închis oficii poștale, agenții bancare, administrație fiscală și municipalități paralele, precum și au interzis utilizarea dinarului sârb, acesta fiind înlocuit cu euro.
Sectoarele sănătății și educației, finanțate anterior de Belgrad, sunt ultimele care încă funcționează în Kosovo, dar și acestea au fost supuse unor măsuri de restructurare și reducere a influenței sârbe.
Kosovo și Serbia nu și-au recunoscut reciproc independența, proclamată în 2008, iar această tensiune a generat numeroase momente de instabilitate în regiune. Decizia anunțată acum contribuie la temperarea conflictului, cel puțin temporar.