Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a indicat luni posibilitatea organizării alegerilor anticipate, în cazul în care coaliția actuală nu va mai funcționa și niciunul dintre partidele mari nu va încheia o alianță cu AUR. Comentariul vine într-un context de tensiuni în interiorul coaliției și a majorității parlamentare, cu cereri din partea PSD pentru înlocuirea lui Ilie Bolojan de la șefia guvernului și amenințări din partea PNL privind ieșirea de la guvernare.
Declarația lui Sorin Grindeanu despre scenariul alegerilor anticipate
Sorin Grindeanu a afirmat că decizia finală aparține PSD, nu PNL sau USR. El a menționat că partidul poate opta pentru retragerea din coaliție și intrarea în opoziție, ceea ce ar putea duce la organizarea alegerilor anticipate. În același timp, a precizat că PSD nu va impune decizii în interiorul altor partide din coaliție.
Rezultatele alegerilor precedente
Cele mai recente alegeri parlamentare au avut loc în 1 decembrie 2024. PSD a obținut cele mai multe voturi, cu 21,96% la Camera Deputaților și 22,30% la Senat. AUR s-a clasat pe locul doi, cu 18,01% și 18,30% în aceste scrutinuri. PNL a fost pe locul trei, cu 13,20% la Cameră și 14,28% la Senat, urmat de USR, cu 12,40% și 12,26%.
Parlamentul a inclus, de asemenea, reprezentanți ai formațiunilor S.O.S România (7,36% la Cameră și 7,76% la Senat), Partidul Oamenilor Tineri (6,46% la Cameră și 6,39% la Senat) și UDMR (6,33% la Cameră și 6,38% la Senat).
Sondajele recente și tendințele politice
Cel mai recent sondaj INSCOP Research indică o creștere semnificativă a sprijinului pentru AUR, care se află pe primul loc în intențiile de vot ale cetățenilor care afirmă că vor merge sigur la urne, cu 38,6%, dublu față de scorul electoral precedent. PSD are un avans de 16,9%, cu o scădere de circa 5 procente față de alegeri. PNL păstrează un scor de 13,9%, similar cu rezultatele anterioare, iar USR este cotat cu 13,4%, ușor peste rezultatul din scrutinurile anterioare. UDMR se află sub pragul electoral de 5%, dar nu a ratat niciodată intrarea în Parlament. Pot și SOS nu sunt estimări pentru intrarea în Legislativ, conform sondajului.
Perspective privind alegerile anticipate
Deși în România nu au fost organizeate alegeri anticipate în cei 36 de ani de după Revoluție, scenariul a fost discutat anterior de președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis. În legislație, articolul 89 din Constituție stipulează condițiile pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Acestea pot avea loc dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere guvernului în 60 de zile de la prima solicitare, după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, și dacă nu au fost deja organizate în același an. De asemenea, nu pot fi convocate în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în timpul situațiilor de urgență, mobilizare sau război.
Razele legale pentru dizolvarea Parlamentului sunt limitate și necesită decizii formale, iar procedura presupune consultarea președintelui, liderilor grupurilor parlamentare și respectarea condițiilor legale. În condițiile actuale, punerea în aplicare a unui astfel de scenariu pare dificil, având în vedere legislația și plafonul ultimelor șase luni de mandat prezidențial.