Militarii danezi au sosit în Groenlanda în ianuarie cu pungi de sânge și explozibili

Danemarca a mobilizat forțe militare în Groenlanda în ianuarie 2026, în contextul unor tensiuni generate de intențiile neexprimate ale Statelor Unite de a lua măsuri militare pentru preluarea insulei. Surse din guvern, armata și serviciile de informații au confirmat faptul că forțele trimise erau pregătite pentru a face față unui eventual conflict, în ciuda conștientizării lipsei de șanse de a rezista unui atac american. Traiul cu această posibilitate a inclus aducerea de explozibili pentru distrugerea infrastructurii aeroportuare și a pungi de sânge pentru intervenții medicale în caz de răni.

Pregătiri militare și măsuri defensive

Soldații danezi au sosit în Groenlanda în ianuarie cu scopul explicit de a împiedica debarcarea forțelor americane. Aceștia au adus explozibili pentru distrugerea pistelelor de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq și pungi de sânge pentru răniți. În această perioadă, oficialii au exprimat temerea că Statele Unite ar putea ataca în orice moment.

Un comandament multinațional, compus din militari danezi, francezi, germani, norvegieni și suedezi, a fost redistribuit inițial la Nuuk și Kangerlussuaq. Ulterior, a fost mobilizată forța principală, majoritar formată din soldați din Regimentul Dragoon, unități speciale din Jægerkorps și vânători alpini francezi specializați pentru teren rece și montan.

Pentru a crea dificultăți pentru eventualii agresori, avioane de vânătoare daneze F-35 și o navă de război franceză au fost trimise spre Atlanticul de Nord. Sursele indica faptul că obiectivul interceptărilor și poziților militare era să ridice costurile unui eventual atac american, chiar dacă măsurile nu erau considerate suficiente pentru a rezista unui război deschis.

Contextul politic și planurile alianțelor

Discuțiile despre o coordonare europeană pentru a contracara presiunile și cererile americane pentru Groenlanda au început după alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. În aceste planuri, Copenhaga și alte capitale europene, precum Paris, Berlin, Oslo și Stockholm, au făcut eforturi pentru consolidarea unor alianțe.

Un oficial francez a menționat în discuții că Parisul era dispus să ofere peste câteva sute de soldați pentru a sprijini această inițiativă, iar Germania a fost, de asemenea, implicată în planificări. Se intenționa ca, în 2026, soldații să fie trimiși în Groenlanda, însă situația s-a complicat după evenimentele din primele zile ale anului.

Impactul evenimentelor din Venezuela și reacția internațională

Momentul decisiv care a accelerat mobilizarea a fost atacul SUA asupra Venezuelei din 3 ianuarie 2026, când președintele venezuelan a fost înlăturat de la putere. În urma acestei acțiuni, guvernul danez a considerat urgentă și necesară întărirea poziției militare în Groenlanda, pentru a descuraja orice tentativă americană de intervenție militară.

Imediat după această zi, transporturi militare au adus în Groenlanda militari, avioane de vânătoare și o navă de război franceză, fiind mobilizate forțe din mai multe țări aliate. Potrivit surselor, scopul principal al prezenței militare a fost de a face ca o intervenție a SUA să necesite un efort atât de costisitor, încât să descurajeze orice inițiativă agresivă.

Operațiunea „Arctic Endurance” și semnificația ei

Guvernul danez a prezentat această mobilizare ca un exercițiu militar numit „Arctic Endurance”. Cu toate acestea, surse din domeniul apărării au confirmat că mobilizarea a fost de natură serioasă și planificată pentru a pregăti un eventual conflict. Diferența față de exercițiile obișnuite a fost includerea transportului de sânge și explozibili, semnal clar al pregătirilor pentru un conflict deschis.

Un înalt oficial german a exprimat satisfacția pentru faptul că nu au fost necesare răspunsuri la aceste scenarii, indicând încercări de a menține un nivel de disuasiune fără escaladare.

Până în prezent, nu există informații confirmate dacă și cât va implica oficial o reacție a aliaților europeni în cazul unui atac american.