Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat vineri seară că țara sa aderă la declarația semnată de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Anunțul a fost făcut în contextul în care Iranul blochează această cale maritimă strategică, ceea ce are implicații asupra piețelor energetice globale și economiei mondiale.
Declarația și scopurile sale
Potrivit Administrației Prezidențiale, semnatarii acțiunii reclamă „închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz”. Aceștia solicită Iranului încetarea imediată a amenințărilor, minării apelor, atacurilor cu drone și rachete, precum și orice alte acțiuni care blochează navigația comercială.
Țările semnatare își exprimă „disponibilitatea de a contribui la eforturile corespunzătoare pentru asigurarea libertății de trecere prin Strâmtoare” și salută angajamentul internațional în acest sens.
Reacția României și poziția pe plan național
Nicușor Dan a precizat într-un comunicat publicat pe Facebook că alăturarea României la această declarație se face „pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra piețelor energetice globale, precum și asupra economiei mondiale”.
El a menționat că efectele pentru România se resimt în special în prețul combustibililor și că țara este pregătită să participe la eforturile internaționale menite să mențină prețurile la un nivel suportabil pentru populație.
Președintele a reiterat poziția clară a României de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și a transmis că România lucrează alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare.
Contextul situației din Strâmtoarea Ormuz
În urma blocadei impuse de Iran, din cauza ripostei la operațiunea lansată de Statele Unite și Israel, peste 20 de nave comerciale, inclusiv 10 tancuri petroliere, au raportat incidente. Aproximativ 20.000 de navigatori rămân blocați pe circa 3.200 de nave situate la vest de strâmtoare, conform informațiilor Organizației Maritime Internaționale.
Pentru trafic în momentul de față, această rută reprezintă o cincime din transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. În prezent, strâmtoarea este paralizată din cauza blocadei instituită de Iran.
Pentru navigația pe această cale, lipsa libertății de trecere pune în pericol aprovizionarea globală cu energie, precum și stabilitatea piețelor. Organizațiile internaționale avertizează asupra impactului acțiunilor Iranului asupra oamenilor din întreaga lume, în special asupra celor mai vulnerabili.
Reacția internațională și evoluțiile militare
Joi, după semnarea declarației, Italia, Germania și Franța au precizat că inițiativa nu presupune un sprijin militar imediat. Aceste state au afirmat că urmează să se ia în considerare o potențială inițiativă multilaterală, după o încetare a focului în conflictul din Orientul Mijlociu.
În prezent, armata americană a lansat o ofensivă pentru deblocarea strâmtorii, folosind avioane de vânătoare și elicoptere Apache pentru a lovi navele și dronele iraniene din apropierea zonei. Operațiunea face parte dintr-un plan al Pentagonului, care vizează reducerea riscului reprezentat de mine, ambarcațiuni armate și rachete de croazieră iraniene.
Președintele Donald Trump a criticat alianțele europene pentru refuzul de a interveni, susținând că NATO ar fi „un tigru de hârtie” fără aportul Statelor Unite. El a mai afirmat că, deși situația militară s-a îmbunătățit, prețurile petrolului rămân ridicate din cauza europeanilor, pe care i-a numit „lași”.
Perspectiva internațională și riscurile actuale
Situația tensionată din Strâmtoarea Ormuz a dus la blocarea traficului și la creșterea riscului de incidente în zonele maritime strategice. Analiștii și liderii internaționali urmăresc evoluțiile pentru a evalua eventuale măsuri suplimentare.
Pe fondul acestor evenimente, România și alte state caută o poziție echilibrată pentru a evita implicarea directă în conflict, dar pentru a susține principiul libertății de navigație și stabilitatea energetică globală.