România a amplasat în 2011 sistemul antirachetă Deveselu, într-un context în care Iranul, deși nu avea în acel moment rachete balistice operaționale, le avea în program de dezvoltare. Decizia s-a luat în planul consolidării apărării NATO și a fost justificată de evoluțiile din Orientul Mijlociu, deși, la acea vreme, Iranul nu dispunea de rachete balistice funcționale.
Decizia de amplasare a scutului antirachetă
Decizia de a instala scutul antirachetă Deveselu a fost luată anterior anului 2011, cu scopul de a contracara potențiale atacuri cu rachete balistice. La momentul deciziei, Iranul avea în proiect dezvoltarea propriului arsenal de rachete, dar nu deținea rachete balistice activ operaționale.
Fostul președinte Traian Băsescu a menționat într-un interviu că discuțiile cu Joe Biden au vizat posibilitatea ca, dacă Iranul ar fi dezvoltat un arsenal operațional, scutul de la Deveselu ar fi avut un rol crucial. Băsescu a declarat că, dacă Iranul ar fi avut rachete balistice în 2011, amplasarea scutului ar fi fost esențial pentru apărarea Europei și a României.
Funcționarea sistemului și tipurile de distrugere a rachetelor
Sistemele anti-rachetă modernizate din cadrul scutului Deveselu distrug țintele în spațiu la altitudini între 150 și 500 de kilometri, pe măsură ce rachetele se deplasează cu viteze de până la 16.000 km/h. În cazul amenințărilor provenind din regiunea Iranului, rachetele balistice sunt distruse în spațiu, în momentul în care ating înălțimi mari.
Pentru amenințări mai apropiate, precum cele care vizau baza turcească de la Incirlik, rachetele sunt interceptate în atmosferă, la înălțimi de 25-30 km, însă Turcia nu dispune de un sistem de tip Deveselu. În Turcia, doar radarul care deservește bazele din România și Polonia este instalat, fără un sistem de interceptare avansat.
Sistemul Patriot de la Deveselu utilizează rachete SM-2, care acționează în spațiu. Acestea intervin atunci când țintele se află la 20-25 km de țintă, fiind rezervate pentru ultimele faze ale atacului.
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că, în prezent, Iranul nu deține rachete balistice operaționale care să poată fi folosite pentru lovituri asupra României sau suficient de avansate pentru a viza Europa. El a declarat: „În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii.”
Contradicții și implicații geopolitice
Traian Băsescu a subliniat o contradicție majoră în declarațiile președintelui Donald Trump de anul trecut, când se afirma că programul nuclear iranian fusese distrus. În realitate, Iranul părea apropiat de capacitatea de a lansa atacuri balistice asupra Statelor Unite, ceea ce indică o evoluție neașteptată a potențialului militar iranian.
Fostul președinte a lăsat să planeze și o suspiciune legată de motivele intervenției externe în Iran. El a menționat că Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume și că prețul petrolului a crescut semnificativ după izbucnirea conflictelor în regiune. Întrebarea dacă interesele energetice au influențat decizia militară nu a fost însă explicit exprimată, fiind lăsată în planul unei posibile speculații.
Această situație evidențiază complexitatea deciziilor militare și geopolitice legate de sistemele antirachetă și implicarea statelor în regiunile de instabilitate.