Danemarca se pregătește pentru alegeri parlamentare în care social-democrații condusi de premierul Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat din ultimele decenii, potrivit sondajelor de ieșire din urne. În ciuda acestui trend, Frederiksen pare să păstreze șanse să câștige cel mai mare număr de voturi, însă rezultatele indică un Parlament foarte strâns şi un proces de formare a noului guvern complicat.
Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din Danemarca
Sondajele de ieșire indică faptul că blocul de stânga condus de social-democrați se estimează să obțină între 83 și 86 de locuri din cele 90 necesare pentru majoritate în legislativ. În același timp, uniunea de dreapta ar putea câștiga între 75 și 78 de mandate. Partidul de centru al fostului prim-ministru Lars Løkke Rasmussen, Partidul Moderați, are circa 14 locuri și va avea un rol esențial în negocieri.
Momentul electoral și contextul politic
Dacă rezultatele se confirmă, social-democrații ar obține doar 19,2% din voturi, cel mai scăzut procent din anii 1900 încoace. În ciuda acestei scăderi, aceștia sunt prevăzuți să obțină cele mai multe voturi. Un total de 90 de mandate sunt necesare pentru formarea unei majorități în Parlament.
Rezultatele finale urmează să fie anunțate după miezul nopții, iar procesul de negocieri pentru constituirea unei coaliții durează, cel mai probabil, săptămâni sau chiar luni.
Factorii care influențează formarea noului guvern
Este dificil de anticipat dacă va fi reinstaurată configurația actuală de coaliție, o alianță interpartidă între reprezentanți ai stângii și ai dreptei, sau dacă se va forma o nouă formulă. Conform estimărilor, Lars Løkke Rasmussen, liderul Partidului Moderați, va avea un cuvânt decisiv în aceste discuții.
Rasmussen a manifestat deschis intenția de a fi mediator în negocieri, fiind propus de regele Frederik al X-lea pentru a facilita formarea guvernului. În cazul în care nu va fi un guvern de coaliție tradițional, rolul său în negocieri devine esențial pentru stabilirea majorității.
Temele principale ale campaniei electorale
Campania a fost centrată pe subiecte precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, restricțiile privind pesticidele în zonele sensibile ale apelor subterane și creșterea cheltuielilor pentru apărare. Alți subiecte au inclus ridicarea interdicției pentru energia nucleară, bunăstarea animalelor și reluarea unei sărbători religioase.
Pe fondul acestor teme, campania a fost marcată și de controverse. Liderul Alianței Liberale, Alex Vanopslagh, a recunoscut recent că a consumat cocaină în timpul mandatului său, ceea ce a generat tensiuni privind aptitudinea sa de a conduce.
Context internațional și influențe
Trump a declanșat o situație de criză în Danemarca prin amenințarea de a annexa Groenlanda, ceea ce a adus un val de susținere politică pentru Frederiksen, aflată în opoziție după o înfrângere în alegerile locale de anul trecut.
Anunțurile legate de pozițiile internaționale au atras atenția asupra implicațiilor strategice și economice ale viitoarelor guvernări, în timp ce fiecare partid electoral încearcă să-și asigure alianțe pentru a forma o majoritate stabilă în Parlament.
Rezultatele definitive sunt anticipate după anunțarea tuturor voturilor și vor stabili configurația politică pentru următorii ani în Danemarca.