**Sistemul Garanție-Returnare avansează, cu planuri de extindere și ținte mai ambițioase pentru reciclare**
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) din România se află într-o nouă etapă de dezvoltare, având ca obiective creșterea eficienței și extinderea în mediul rural. Anunțurile au fost făcute în cadrul celei de-a VII-a ediții a Conferinței „Gândul Recycle Now United”, unde reprezentanții RetuRO au prezentat progresele și planurile pentru 2026.
Reziliența și evoluția Sistemului Garanție-Returnare
Anca Marinescu, Corporate Affairs And Communication Manager la RetuRO, a făcut referire la rapiditatea cu care a evoluat sistemul în ultimii doi ani. Ea a spus că acesta a devenit mai mult decât un proiect de mediu, fiind perceput drept o politică de succes.
„Am văzut că oamenii sunt dispuși să colecteze și să contribuie pentru un viitor mai bun dacă au infrastructură stabilă și facilă la dispoziție”, a afirmat Marinescu.
Reprezentanta a mai adăugat că Sistemul Garanție-Returnare reprezintă o schimbare de paradigmă în gestionarea deșeurilor, transformând deșeurile de ambalaje în resurse.
Ținte de reciclare și planuri pentru 2026
Pentru 2025, ținta de reciclare este peste 80%. În 2026, sistemul își propune să atingă ținte de 90% pentru anumite materiale.
„Pentru anul acesta, obiectivele sunt mai ambițioase, cu ținte de 90% pentru două materiale din cele incluse în sistem. Nu va fi ușor”, a spus Marinescu.
Pentru realizarea acestor scopuri, se vor intensifica campaniile de comunicare și se va dezvolta infrastructura, pentru a facilita returnarea ambalajelor. Prioritatea va fi în toate zonele, inclusiv cele rurale.
Dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale: RVM-urile mobile
Un punct de interes major l-a reprezentat anul trecut extinderea sistemului în mediul rural. În acest scop, a fost introdusă soluția RVM-urilor mobile, care colectau deșeurile de la mici comercianți.
„Soluția pentru zonele rurale a fost implementată prin RVM-uri mobile, care colectau materiale de la comercianți mici”, a explicat Marinescu.
Pentru 2026, sistemul își propune să continue și să dezvolte această soluție, pentru a implica și mai mulți comercianți în procesul de colectare.
„Anul acesta, vom include în sistem și comercianții deja înregistrați și care folosesc colectarea manuală, pentru a facilita participarea și a le crește veniturile”, a adăugat oficialul.
Implicațiile pentru generația Z și campanii de sensibilizare
Un segment considerat provocator în 2026 este Generația Z, care, conform studiilor, returnează cel mai puțin deșeuri.
„Ei sunt cei care returnează mai rar, probabil pentru că mulți încă locuiesc cu părinții și nu percep această activitate ca fiind ‘trendy’. Vom utiliza influenceri pentru a promova returnarea ambalajelor și a schimba această percepție”, a spus Marinescu.
Aceasta a menționat că vor fi desfășurate campanii de influencer marketing pentru a încuraja tinerii să adopte obiceiul de returnare, considerat esențial pentru atingerea obiectivelor de reciclare.
**Parteneri și reacții din industrie**
Conferința a reunit reprezentanți ai mai multor companii implicate în procesul de reciclare. Printre parteneri s-au numărat Greenpoint, Erbașu, Redpoint, Returo și Bilbor.
Specialiștii din domeniu au subliniat importanța clarității în reguli și penalități reale pentru funcționarea corectă a sistemului de reciclare. Implementarea economiei circulare și digitalizarea proceselor continuă să fie priorități pentru avansarea acestui model.
Reprezentanții au evidențiat că infrastructura, cum ar fi RVM-urile mobile, a avut un impact semnificativ în mediul rural, iar extensia acesteia va fi prioritară în planurile pentru anul următor.
Activiști, oficiali și companii continuă să promoveze ideea că deșeurile reprezintă o resursă economică, iar dacă infrastructura și regulile sunt eficiente, gestionarea acestora poate contribui semnificativ la dezvoltarea durabilă a României.