Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să adopte joi o ordonanță de urgență care prevede măsuri destinate controllerii prețurilor carburanților, estimând o reducere de cel mult 50 de bani pe litru, însă Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz nefavorabil, atrăgând atenția asupra unor efecte negative ale acestei inițiative.
Măsurile propuse și avizul CES
Guvernul anunțase că ordonanța de urgență va fi adoptată în ședința de joi, 26 martie. Consiliul Economic și Social — organism consultativ care reprezintă patronatele, sindicatele și societatea civilă — a emis miercuri un aviz nefavorabil, motivând că măsurile ar fi ineficiente și periculoase pentru economia de piață.
Declarațiile oficiale indică faptul că proiectul prevede plafonarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în procesul de producție. CES consideră această intervenție contrară principiilor fundamentale ale economiei de piață, subliniind că, în forma actuală, ea încalcă libertatea deciziei în sectorul economic.
Impactul plafonării asupra pieței și sistemului economic
Consiliul avertizează că măsura ignoră costurile reale de operare și influențele externe asupra prețurilor. Fluctuațiile internaționale ale cotațiilor barilului de petrol, în prezent afectate de o situație geopolitică instabilă, fac dificilă anticiparea evoluției prețurilor la pompă.
De asemenea, plafonarea adaosului comercial riscă să determine închiderea unor distribuitori care nu vor putea acoperi costurile, ceea ce ar putea duce la o criză de aprovizionare cu carburanți și la raționalizare, având în vedere că România acoperă integral producția de benzină și depinde de importuri pentru motorină.
CES subliniază că o astfel de situație poate constrânge rafinăriile, ale căror activitate este uneori oprită temporar, și cere reluarea rapidă a operațiunilor acestora pentru a evita penuria.
Rezultate nesemnificative și riscuri pentru consumatori
Estimarea făcută de CES indică o reducere maximă de 50 de bani pe litru de combustibil, fără a.stopa creșterea prețurilor. Organismul atrage atenția că, având în vedere că statul colectează aproximativ 60% din preț sub formă de taxe, o reducere proporțională a acestor taxe ar avea un impact pozitiv, atât asupra populatiei, cât și asupra economiei.
În plus, se evidențiază faptul că măsura nu ar aduce beneficii reale consumatorilor sau mediului de afaceri, fiind insuficient fundamentată economic și având potențialul de a crea dezechilibre în lanțul valoric, afectând aprovizionarea și sustenabilitatea sectorului.
Consecințe posibile și necesitate de intervenții suplimentare
CES avertizează că plafonarea adaosului comercial riscă să declanșeze falimente în sector, determinând intrarea în criză de carburanți și chiar raționalizare. În acest context, sunt considerate necesare reluarea rapidă a activităților rafinăriilor, așa cum sunt închise unele în prezent, și adoptarea unor măsuri pentru reducerea taxelor și accizelor.
Estimările indică că, în condițiile în care prețul barilului de petrol a atins în martie 2022 un maxim al ultimilor cinci ani – între 130 și 139 de dolari pe baril – dar taxele au rămas relativ joase, interventia statului trebuie să fie mai amplă pentru a fi eficientă.
Critici privind abordarea predominantă a sectorului privat
Consiliul subliniază că, în lipsa măsurilor corelative, precum reducerea accizei sau a TVA-ului, efortul de scădere a prețurilor este suportat exclusiv de operatorii economici, ceea ce nu este echitabil. De exemplu, în Italia, reducerea accizei la motorină și benzină a fost cu 25 de cenți pe litru, iar pentru GPL cu 12 cenți pe litru.
De asemenea, CES menționează lipsa unor evaluări privind impactul plafonării asupra prețurilor și a întregului lanț valoric, precum și faptul că nu există măsuri pentru eliminarea temporară a Impozitului pe Cifra de Afaceri Suplimentar (ICAS), care influențează și prețul final plătit de consumatori.
Impactul asupra biocombustibililor și riscul de infringement european
Un alt aspect critic adus în discuție de CES vizează reducerea pragului de amestec a biocombustibililor în benzină, de la 8% la minimum 2%. Acestă măsură, temporară, riscă să fie în conflict cu legislația europeană, în special cu Directiva RED III, privind energia regenerabilă, și poate duce la un risc de infringement.
Impactul negativ asupra industriei bioetanolului și biodieselului din România, care are investiții semnificative și o legătură strânsă cu sectorul agricol, ar putea fi semnificativ, cu pierderi de locuri de muncă și creșterea dependenței de importuri de combustibili fosili.
Discuții la nivel guvernamental și soluții viitoare
Guvernul a anunțat intenția de a adopta ordonanța joi, cu modificări ulterioare, după discuțiile din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Ministrul Finanțelor nu a precizat însă dacă vor fi implementate modificări concrete la proiectul de ordonanță.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că se lucrează la un pachet de măsuri pentru sprijinirea pieței carburanților, ce va include scheme de finantare și redistribuirea veniturilor suplimentare din TVA, și că un nou set de soluții va fi anunțat săptămâna viitoare.
Această situație evidențiază complexitatea provocărilor din sectorul energetic și nevoia de măsuri echilibrate pentru stabilizarea pieței.