Un veteran al sectorului financiar atrage atenția asupra riscurilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale și a roboticii pentru viitorul capitalismului, el considerând că aceste tehnologii impun o nevoie urgentă de ajustare a sistemului economic.
Perspectiva unui bancher cu experiență în consultanță guvernamentală
Jay Collins, președintele Citigroup pentru sectorul public, afirmă într-un interviu că ascensiunea AI și roboticii reprezintă o provocare majoră pentru capitalism. Acesta a avut o carieră de peste trei decenii în consilierea oficialilor guvernamentali în perioade de criză.
Impactul asupra forței de muncă și inegalitatea socială
Collins susține că primele efecte ale AI și robotizării vor fi resimțite de locurile de muncă cognitive, predominant în domenii precum software, finanțe, media, consultanță, contabilitate și avocatură. Muncă de birou, cu precădere pentru studenți sau absolvenți, va fi afectată, a menționat el.
El avertizează că într-un viitor apropiat, aceste tehnologii vor amplifica inegalitatea socială. Jumătate din populația SUA reprezintă baza economică, în timp ce doar 10% au o avere netă de peste 2 milioane de dolari. O parte semnificativă a acestor persoane participă activ pe piața de capital și beneficiază de crearea de avere, devenind tot mai separate de clasa de muncitori și de cei din clasa de mijloc, care nu dețin active de capital.
Fazele dezvoltării AI și provocările viitorului
Collins identifică patru faze ale evoluției inteligenței artificiale. În prezent, spune el, tehnologia este în cea de-a doua etapă, a „AI agentice”, în care sistemele automate pot realiza sarcini complete, cu intervenție umană minimă, precum recrutări sau evidență contabilă.
Prima fază a fost a AI generative, cu aplicații precum ChatGPT, Claude sau Gemini, care creează conținut. A treia etapă va implica AI „fizică”, în care modele avansate sunt „întrupate” în roboți performanți. Ultima și mai problematică etapă este AI Generală, o stare ipotetică în care sistemele vor putea realiza orice sarcină cognitivă similar sau superior unui om.
Termenul estimat pentru următoarele perturbări majore în ocuparea forței de muncă
Collins afirmă că, în opinia experților, următorul val de turbulențe pe piața muncii, provocat de AI și robotică, va apărea în jurul anului 2028 sau 2029. Acesta avertizează că implementarea pe scară largă a acestor tehnologii în producție va produce perturbări semnificative pentru locurile de muncă din categoria „guler albastru”.
Liderii în tehnologie și AI realizează că procesul trebuie încetinit, deoarece nu sunt pregătiți. Problema principală, afirmă Collins, o reprezintă factorii geostrategici, în special tensiunile dintre SUA și China în cursa pentru dezvoltarea sistemelor AI.
Propuneri pentru adaptarea sistemului economic la aceste schimbări
Un răspuns la riscurile tehnologice ar putea fi introducerea unui „dividend de productivitate”, care să fie inițial de nivel redus, pentru a testa efectele asupra unor stimuli motivaționali și stimulării riscurilor personale.
Collins explică că finanțarea acestor programe ar putea proveni din impozitarea roboților, AI, activelor, miliardarilor, precum și prin ajustări fiscale ale corporațiilor implicate în dezvoltarea tehnologiilor de vârf.
El subliniază posibilitatea de a crea un mecanism de redistribuire a averii sau de participare în capitalul companiilor ca măsuri alternative, menționând ideea unui fond suveran sau o reconfigurare a sistemului de protecție socială.
Necesarul de acțiune și riscul unui „sfârșit tragic” al capitalismului
Collins afirmă că, din cauza riscurilor clare, este necesară explorarea rapidă a soluțiilor pentru gestionarea impactului AI. În caz contrar, există pericolul unui final tragic pentru capitalism și democrație.
El consideră că o măsură precum un venit minim universal, deși politizat și dezbătut, nu poate fi ignorată. În schimb, propune un „dividend de productivitate” ajustabil, pentru a vedea efectele asupra societății și a stimulentelor oamenilor.
În final, Collins menționează că există diverse idei pentru a acoperi costurile măsurilor, inclusiv impozitarea roboților sau a activelor și participarea obligatorie în capital.
