Israelul a interzis patriarhului latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, să oficieze liturghia de Floriile Catolice în Biserica Sfântului Mormânt, ceea ce a generat reacții ferme din partea statelor occidentale, în special a Italiei și Franței. Acțiunea poliției israeliene a reprezentat un precedent marcant, fiind pentru prima dată în secole când liderii bisericii sunt împiedicați să celebreze această ceremonie în biserica sacră.
Reacții internaționale la decizia Israelului
Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat gestul, afirmând că acesta reprezintă o ofensă „nu doar pentru credincioși, ci pentru întreaga comunitate care recunoaște libertatea religioasă”. În plus, ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a anunțat că a convocat ambasadorul Israelului la Roma pentru luni, pentru a discuta incidentul.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat și el decizia poliției israeliene, subliniind într-o postare pe platforma X că aceasta se adaugă unui șir de încălcări ale statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim. Macron a insistat că exercitarea libertății de cult trebuie garantată pentru toate religiile în această zonă.
Istoricul tensiunilor dintre Franța și Israel
Președintele Macron a avut anterior incidente cu polițiști israelieni. În ianuarie 2022, în timpul unei vizite în Israel, Macron s-a răstit la un polițist în fața bisericii Sfânta Ana, după ce a asistat în fața unei acțiuni violente a autorităților. În 1996, fostul președinte Jacques Chirac a mai avut o confruntare cu poliția israeliană în bazilica Sfânta Ana, cerând acestora să părăsească domeniul.
În noiembrie 2024, președintele Macron a refuzat să pășească în domeniul de la Eleona, unde oficialii francezi se află sub jurisdicție națională, pentru că poliția israeliană reținuse doi jandarmi francezi. Macron a declarat că nu va intra în domeniu fără autorizație, considerând acțiunea drept o atingere la adresa integrității domeniului.
Proteste și tensiuni în rândul comunităților creștine din Ierusalim
Creștinii din Israel au organizat o liturghie comună la ruinele unei biserici din secolul V, pentru a protesta față de incendierea unei biserici creștine la Taybeh, în Cisiordania, atribuită coloniștilor evrei. Acest gest reflectă temerile legate de creșterea violențelor și de riscul de exod al creștinilor din zonă.
Patriarhul latin al Ierusalimului a declarat că situația actuală face dificilă pentru tineri să vadă speranță și încredere în viitor, indicând o tendință de emigrare cauzată de instabilitatea din regiune. În prezent, aproximativ 50.000 de creștini palestinieni trăiesc în Ierusalim și Cisiordania, zone ce includ și localitatea Betleem.
Contextul politic și relațiile tensionate dintre Franța și Israel
Decizia de a interzice liturghia de Floriile la Ierusalim survine pe fondul unor tensiuni între Paris și Tel Aviv, declanșate de recunoașterea oficială a statului Palestina de către Franța, în septembrie 2025. Macron a justificat această decizie ca fiind menită să contribuie la o pace durabilă în regiune.
Răspunsul israelian a fost dur, afirmând că recunoașterea palestiniană reprezintă o recompensă pentru terorism. În această atmosferă tensionată, fiul premierului Benjamin Netanyahu, Yair Netanyahu, a criticat dur poziția Franței, scriind pe platforma X: „Du-te dracului!”, și enumerând alte regiuni precum Noile Caledonie, Polinezia Franceză, Corsica și Guineea Franceză, pentru a critică percepția de intervenție externă în chestiuni de suveranitate.
Aceste incidente evidențiază complexitatea situației geopolitice și a relațiilor dintre principalele state implicate în regiune, influențate de temeri legate de violențe, protejarea locurilor sfinte și libertatea religioasă.