Cluj-Napoca, în contextul scumpirilor generalizate, devine un exemplu concret al schimbărilor la nivelul comportamentului de consum. Asistenta medicală Sabina Negru, de 58 de ani, își modifică rutina săptămânală pentru a face economii, limitând deplasările și achizițiile. Odată cu creșterea prețului carburanților, ea a fost nevoită să cumpere benzină la 9,14 lei pe litru, aproape cu 2 lei mai mult față de anul anterior, plinul de ocazie costând 460 de lei.
Schimbări în bugetul de consum al românilor
Sabina Negru a redus cheltuielile pentru alimente și pentru vizitele la cimitir, acțiuni menite să limiteze ieșirile. A eliminat din lista de cumpărături produsele non-esențiale pentru a se încadra în buget, în condițiile în care prețurile alimentelor au crescut cu 10%. La nivel național, consumatorii renunță la cheltuielile neesențiale pentru a face față scumpirilor.
Reducerea vânzărilor în retail și impactul economic
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al ANCMMR, afirmă că România intră într-o etapă clară de contracție a consumului. În ianuarie 2026, vânzările din retail au scăzut cu 6,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, cea mai mare scădere de la pandemia din 2020 încoace. Datele anuale arată o creștere marginală de 0,2% a cifrei de afaceri, dar volumele de vânzări sunt cu 7,6% mai mici, ajustate pentru inflație.
Creșterea prețurilor la carburanți
Prețul mediu național al benzinei a depășit 9 lei pe litru, față de aproximativ 7,3 lei acum un an, înregistrând o creștere de peste 26%. La 23 martie 2026, media a fost de 9,18 lei/litru, de la 7,28 lei/litru în urmă cu un an. Creșterea în ultimele 30 de zile a fost de aproximativ 15–16%, influențată de variațiile cotățiilor internaționale și de componenta fiscală.
Declinul serviciilor de piață și reacțiile populației
Institutul Național de Statistică a publicat date pentru luna ianuarie 2026, arătând o scădere de 13,1% a volumului total al serviciilor prestate populației față de ianuarie 2025. Adjustată pentru sezonalitate, scăderea este de 9,7%. Comparativ cu decembrie 2025, luna de sărbători, declinul este de 18,7% în termeni bruti, 8,5% ajustat.
Segmentele de servicii cele mai afectate
Restaurantelor și hotelurilor le-a scăzut cifra de afaceri cu 15,8% față de aceeași lună a anului trecut. Serviciile de coafură și înfrumusețare au pierdut 17,3%. Activitățile recreative precum cinematografele, sălile de fitness, bowlingul și escape room-urile au înregistrat o scădere de 19,1%, cea mai semnificativă din toate domeniile analizate.
Excepții și comportamentul consumatorilor
Singurul segment în creștere a fost turismul organizat, cu o creștere de 10,8% față de ianuarie 2025. Creșterea poate fi explicată prin preferința clasei medii superioare de a rezerve vacanțe în avans, deși optează pentru pachete mai ieftine.
Conștientizarea poverii energetice asupra gospodăriilor
Cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și utilități reprezintă 18,4% din cheltuielile totale ale românilor, față de media europeană de 24,1%. La nivel individual, aceste costuri cântăresc în bugetele gospodăriilor cu venituri medii și mici, mai ales în zonele unde transportul public este slab sau inexistent, fiind relativ obligatorii.
Reacția gospodăriilor și adaptarea la criză
Anamaria Vereș, 76 de ani, din Satu Mare, și-a redus ieșirile săptămânale și așteaptă ca întunericul să reducă consumul de energie. Ea a găsit făină albă la 2 lei/kg, o ofertă deosebit de avantajoasă, pe care a cumpărat-o pentru a pregăti cozonaci de Paște. Aceste exemple reflectă modul în care populația gestionează activ cheltuielile în condițiile creșterii prețurilor.
Datele oficiale confirmă că, în luna ianuarie 2026, volumul total al serviciilor a scăzut cu peste 13% comparativ cu anul anterior, marcând o contracție semnificativă a economiei de consum în România.
