Profesionalism și factualitate în articolul de presă redactat pentru subiectul evenimentului de la București
–
Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice din 2024, a vorbit despre criza democrației liberale la evenimentul The Economist din București
Daron Acemoglu, profesor universitar de economie la Massachusetts Institute of Technology și laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice în 2024, a exprimat, luni, opinii despre starea actuală a democrației liberale în contextul tehnologiilor digitale, în cadrul conferinței organizate de publicația The Economist în București.
Criza democrației liberale și impactul tehnologiilor digitale
Acemoglu a afirmat că principala problemă contemporană este criza democrației liberale. El a susținut că această formă de guvernare a înflorit în decenii anterioare, însă perioada actuală reprezintă o etapă de transformare cauzată, în opinia sa, de apariția și dezvoltarea tehnologiei digitale.
El a explicat că tehnologiile digitale au avut rolul de a rescrie fundamentele democrației liberale, afectând atât evoluțiile economice, cât și structura socială. Profesorul a menționat că, de la începuturile utilizării calculatoarelor, în anii 1980 și 1990, au avut loc schimbări semnificative în modul în care tehnologia influențează piața muncii și distribuția salariilor.
Transformări economice și sociale generate de digitalizare
Acemoglu a precizat că odată cu automatizarea și înlocuirea muncii manuale cu algoritmi și roboți, s-a produs o scădere a legăturii între creșterea economică, angajări și salarii. Acest proces a permis companiilor să se dezvolte, în timp ce numărul de locuri de muncă redundante a crescut, afectând direct venituri și nivelul de trai.
El a remarcat că această schimbare a avut loc într-un moment esențial pentru economia globală, fiind însoțită de o creștere a inegalităților sociale și a nemulțumirilor anumitor categorii de populație.
Schimbări politice în Vest în anii ’70
Profesorul a evidențiat că în anii ’70, în majoritatea democrațiilor vestice, s-au produs mutații semnificative în structura partidelor politice. Partidele de centru și de centru-dreapta și-au concentrat mesajele pe absolvenții universitari, în timp ce clasele muncitorești s-au deplasat din ce în ce mai mult din arena politică.
Această divergență a creat o segmentare socială, cu un segment aflat în spate, perceput ca nereprezentat, care devine teren fertil pentru discursuri populiste. În acest context, partidele populiste încearcă să câștige susținere prin promisiuni și mesaje inflamatorii, fără a oferi soluții concrete pentru cauza principală.
Concluzii și participare la eveniment
Acemoglu participă la prima ediție a Economist Romania Government Roundtable 2026, eveniment ce debutează la București.
El a subliniat că exploatarea și transformarea forței de muncă, împreună cu schimbările sociale generate de digitalizare, afectează în sens profund funcționarea și stabilitatea democrației liberale.
Aceste observații vin în contextul în care Audiența a fost atentă la discursul profesorului, aflat în centrul discuției despre viitorul democrației în era digitală.