România a înregistrat o rată de absorbție efectivă a fondurilor europene de doar 19,31% după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați pentru implementarea proiectelor. Aceasta înseamnă că, în ultimii ani, statul român a reușit să valorifice doar o proporție mică din suma totală disponibilă pentru programele europene. Se estimează că, în condițiile actuale, este puțin probabil să poată absorbi sumele record alocate pentru perioada de buget actual, aproape doi ani înainte de finalizarea termenului.
Statistica absorbției fondurilor europene
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, progresul în utilizarea fondurilor europene a fost lent. La momentul actual, doar 19,31% din fondurile alocate au fost efectiv absorbite. Acest raport reflectă dificultățile întâmpinate în derularea proiectelor și cadrul administrativ, care au împiedicat utilizarea eficientă a resurselor europene.
Perspectiva pentru următorul cadru financiar
Reprezentantul AUR, Ramona Ioana Bruynseels, atrage atenția asupra perspectivelor pentru perioada 2028-2034, în contextul noului Cadru Financiar Multianual. Bugetul estimat, în jur de 2.000 de miliarde de euro, va fi concentrat pe tehnologii avansate, apărare și o agricultură revizuită.
Noul cadru propune reducerea numărului de programe, de la 540 la 27 de planuri de parteneriat. Aceasta înseamnă că diferite sectoare, cum ar fi agricultura, industria și serviciile, vor intra sub un singur plan național, fără planuri specifice fiecăruia.
Probleme naționale în gestionarea fondurilor
Parlamentarul critică lipsa unui plan de țară bine definit pentru România, subliniind că, în contextul în care partidele PSD și PNL sunt considerate experte în gestionarea fondurilor europene, este improbabil să se atingă obiectivele dorite. Lipsa unui plan de sistem și a unei strategii naționale de valorificare a fondurilor ridică semne de întrebare asupra capacității statului de a administra eficient resursele.
AUR solicită Guvernului, în special Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să determine prioritizarea proiectelor cu impact concret pentru România. Prioritatea imediată trebuie să vizeze creșterea fondurilor destinate mediului de afaceri românesc, în special pentru IMM-uri, care în prezent sunt nevoite să reducă activitatea, să își schimbe sediul sau chiar să închidă afaceri.
Impactul asupra IMM-urilor și economiei
Reprezentantul AUR afirmă că măsurile de austeritate și gestionarea deficitară a fondurilor europene au avut un efect negativ asupra IMM-urilor. Aceste companii, care în trecut au generat mii de locuri de muncă, au permis digitalizarea proceselor economice și au contribuit la creștere economică, sunt acum forțate să își restrângă activitatea din cauza lipsei sprijinului necesar.
Pentru viitor, AUR avertizează că, fără o schimbare radicală în abordarea și gestionarea fondurilor, România riscă să deterioraze și mai mult capacitatea de absorție pentru perioada următoare a Cadrelor Financiare Multianuale, în special pentru perioada 2028-2034.
Responsabilitatea și recomandări
Deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels, cere responsabilizare pentru pierderile suferite în ultimii ani și afirmă că cei vinovați, având nume precum PSD, PNL, USR și UDMR, trebuie să suporte consecințele. Ea susține că liderii politici implicați trebuie să plătească pentru gestionarea ineficientă a fondurilor și să părăsească pozițiile de decizie.
Se evidențiază necesitatea unei reevaluate a modului în care fondurile europene sunt administrate și utilizate, pentru a asigura o absorbție mai eficientă în viitor.