Echipajul misiunii Artemis II a NASA a început oficial trecerea pe lângă Lună, realizând primul zbor uman în apropierea satelitului natural, fără a aseleniza. Astronauții au transmis că pot vedea atât Luna, cât și Pământul de pe nava spațială Orion, în cadrul unei misiuni fără precedent, ce propelată de departe a doborât recordul de distanță parcursă de oameni în spațiu.
Deplasarea și observațiile astronauților
Echipajul format din patru astronauți – Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman și Jeremy Hansen – a depășit în scurt timp limita de distanță atinsă în timpul programului Apollo din anii 1970. Ei se află acum în faza de survolare a regiunilor necunoscute ale Lunii și a fațetei ascunse, urmând să fotografieze aceste zone timp de mai multe ore.
Christina Koch a declarat că astronauții sunt „lipiți de hublouri” pentru a admira satelitul natural al Pământului. Ea a adăugat că „este uimitor să vezi această parte a Lunii” și că se simt recunoscători pentru posibilitatea de a aplica tot ceea ce au învățat în timpul antrenamentului.
Reid Wiseman a exprimat entuziasm față de moment, afirmând: „Mi-aș dori să fiți aici sus ca să vedeți toate fețele noastre zâmbitoare… suntem pur și simplu entuziasmați să începem această zi.” Astronauta Christina Koch a spus că ceea ce au văzut deja este „foarte impresionant” și așteaptă cu nerăbdare peisajele următoare.
Observații și fotografii din apropierea Lunii
Reid Wiseman și Jeremy Hansen, aflați la ferestrele navei Orion, realizează fotografii ale Lunii în timpul zborului. Christina Koch a menționat că au observat că craterul Hertzsprung are aproxiamtiv aceeași dimensiune ca și craterul Orientale. Ea a explicat că Luna devine tot mai mare pe măsură ce se apropie și că Pământul apare mai strălucitor, fiind vizibil în același timp cu Luna.
Astronauții vor traversa zona din spatele Lunii, discuție despre fața sa ascunsă, unde nu au ajuns niciodată astronauți umani. Aceasta reprezintă o premieră, întrucât nici în timpul misiunilor Apollo din trecut nu s-au aflat oameni pe fața ascunsă, care este plină de cratere și reliefe accidentate.
În timpul survolului, echipajul va avea ocazia să vadă regiuni și formațiuni de teren care anterior au fost observați doar de sondele spațiale. Ei au admirat deja bazinul Mare Orientale, un crater de mari dimensiuni, denumit adesea „Marele Canion al Lunii,” care fusese însuși inspectat doar de robotice spațiale.
Jeremy Hansen a descris experiența ca fiind “incredibilă”, comparând observarea cu antrenamentul la scară tridimensională.
Detalii despre fața vizibilă și cea ascunsă a Lunii
Luna prezintă două fețe foarte diferite: fața vizibilă de pe Pământ, formată din câmpii de lavă întărită și mări de lavă numite „maria,” și fața ascunsă, mai accidentată, plină de cratere și impacturi de asteroizi. Aceasta din urmă a fost fotografiată pentru prima dată de sonda sovietică Luna 3 în 1959, iar primul contact direct a avut loc în 1968, în timpul misiunii Apollo 8.
Studiile din 2025 privind geologia și gravitația Lunii explică diferențele dintre cele două fețe, indicând faptul că fața vizibilă este mai caldă și mai activă geologic în interior, comparativ cu fața ascunsă ce pare mai dură și mai statică.
Chiar dacă felul de relief diferă, fața ascunsă nu este mereu întunecată. Are și ea cicluri de zi și noapte de aproximativ 29,5 zile, similar cu fața vizibilă. Ea este numită adesea și „partea întunecată a Lunii,” fiind mai puțin explorată.
Impactul și perspectivele misiunii Artemis II
Misiunea Artemis II nu are ca scop aselenizarea, însă reprezintă o etapă istorică, fiind prima misiune cu astronauți umani care trec atât de aproape de fața ascunsă a Lunii, fără a ajunge pe suprafața satelitului. În epoca Apollo, nicio misiune nu a inclus astronauți de sex feminin, de culoare sau non-americani.
Astronauții vor observa forme de relief și cratere care nu pot fi vizualizate din exteriorul orbitei Pământului. La o aproximativă distanță de 60.000 km, aceștia au deja o perspectivă exclusivă asupra reliefului lunar, putând studia de aproape aspecte precum craterul Hertzsprung.
Orbita lor va include trecerea prin spatele Lunii, posibilitatea de a asista la o eclipsă solară – cu Soarele dispărând în spatele satelitului – și la răsărituri și apusuri de Terra. Aceste fenomene au fost imortalizate în trecut în celebra fotografie „Răsărit de Pământ” realizată în timpul misiunii Apollo 8 din 1968.
Dacă misiunea Artemis II va avea succes, NASA plănuiește trimiterea de astronauți pe suprafața lunară în 2028. În prezent, misiunea reprezintă o etapă crucială în explorarea spatială umană, testând tehnologiile și capacitatea de operare în apropierea Lunii.
