România trebuie să implementeze urgent măsuri pentru consolidarea securității energetice, afirmă specialistul în securitate și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au evidențiat vulnerabilitățile sistemului energetic românesc, care se află într-o stare necoaptă din cauza lipsei unor decizii strategice clare până în 2022.
Conceptul de insularizare a rețelelor, modelul ucrainian economic utilizat cu succes
Specialistul recomandă adoptarea modelului de insularizare a rețelelor energetice, o strategie utilizată de Ucraina pe parcursul celor patru ani de război. Aceasta presupune securizarea surselor de energie și delimitarea rețelelor pentru a limita impactul unui atac, cum ar fi cel cu drone.
În practică, dacă o anumită stație sau o capacitate de producție devine vulnerabilă, se izolează imediat și nu afectează întregul sistem național. Acest model permite izolarea anumitor zone pentru a preveni colapsul energetic al țării.
Păcuraru subliniază că insularizarea favorizează reducerea pierderilor, mai ales dacă producția are loc în apropierea consumatorilor finali. Aceasta nu înseamnă însă independență energetică, ci o formă de autosuficiență regională sau locală, care poate fi gestionată de companii.
Vulnerabilitatea sistemului energetic românesc și necesitatea unei strategii de reformare
Potrivit expertului, România nu dispune în prezent de o strategie de securitate energetică solidă. Criza actuală, accentuată de conflictele geopolitice, a scos în evidență dezechilibrul și vulnerabilitățile sistemului, după aproape 20 de ani de lipsă de viziune în acest domeniu.
Păcuraru afirmă că, începând cu războiul din Ucraina, au fost făcuți primii pași pentru a reorienta politica energetică a țării. Însă, pentru o rezolvare durabilă, este nevoie de o regândire profundă a întregii arhitecturi naționale.
El sugerează o reformă a achizițiilor de energie și eliminarea derapajelor din piață. În plus, un sistem de monitorizare mai strict și politici care să stimuleze producția locală sunt critice pentru securitatea pe termen mediu și lung.
Păcuraru solicită o nouă arhitectură a sistemului energetic național, bazată pe autosuficiență, prin reguli clare, eliminarea corupției și implicarea autorităților locale în dezvoltarea de proiecte energetice. În opinia sa, legislația trebuie revizuită pentru a permite primarilor și companiilor locale să dezvolte propriile surse de energie.
Recomandări și perspective pentru viitor
Specialistul evidențiază necesitatea unui parteneriat strategic cu Ucraina în domeniul gazelor, în contextul interesului pentru resursele native, inclusiv gazul din România, încă din mandatul fostului președinte Poroșenko.
Alte recomandări vizează controlul importurilor și monitorizarea stocurilor de energie, având în vedere situația tensionată a pieței globale. Se avansează ideea ca autoritățile, inclusiv Ministerul Energiei, să ofere informații clare despre nivelul și proveniența importurilor.
Analizând situația actuală, Păcuraru insistă pe nevoia de politici coerente și pe măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităților sistemului energetic, pentru a evita dependența excesivă de resurse externe și pentru a asigura o organizare mai sigură și mai eficientă a resurselor naționale.