Procurorii DIICOT au demarat o anchetă penală pentru percepție de informații false, urmărirea fiind inițiată în mai 2025, imediat după depunerea unor plângeri penale împotriva Elenei Lasconi. În urma investigațiilor, anchetatorii au efectuat percheziții informatice asupra telefoanelor suspecților Andrei Bicuți și Gheorghe Liviu Bicuți. La finalul lunii martie 2026, au fost audiate martori și s-au analizat tranzacții financiare suspecte legate de înscenarea realizată în contextul alegerilor prezidențiale.
Firul anchetei a început de la casa din Tunari
În iulie 2025, după ce publicația Buletin de București a identificat locul de filmare, procurorii au audiat martora Andrei Ana Maria, angajată a SC Training Private Group. Aceasta a recunoscut că a închiriat imobilul din Tunari prin Airbnb, pentru perioada 25-27 aprilie 2025, la solicitarea lui Mihai Cojocaru.
Martora a transmis suspectului Mihai Cojocaru toate datele de contact ale celor implicați după rezervare. Ea a declarat că nu putea oferi detalii despre activitatea despre care susținea că s-a desfășurat în imobil, iar după o săptămână a fost contactată de proprietara locației pentru a întreba despre ce s-a filmat acolo. Martora a indicat că a minimalizat activitatea, afirmând că nu s-a filmat nimic și că se caută locații alternative pentru filmare.
Audieri cu Adrian Marius Dobre și declarații despre filmare
Procurorii au audiat și pe Adrian Marius Dobre, care a recunoscut că, împreună cu Mihai Cojocaru, a realizat o filmare pentru un pamflet politic în perioada alegerilor din mai 2025. Dobre a spus că ei au filmat din exteriorul imobilului trei actori interpretați de persoane reale, pe nume Daniel Dan Nicuşor, Victor Ponta și Florian Coldea, în timp ce aceștia păreau să participe la o emisiune fictivă intitulată „Românii au talent… să mintă.”
Actorii au venit pregătiți, machiați și în costum, și au interpretat acele personaje în timpul filmării efectuate în noaptea de 25 spre 26 aprilie 2025. Filmarea a fost realizată din exterior, pe o alee din apropiere, cu cadre ce surprindeau ieșirea din imobil a actorilor.
Procurorii au descoperit că filmarea nu a continuat la o a doua locație, așa cum fusese planificat, fiind întreruptă din cauza întârzierii unui actor. Suspecții au părăsit locația în jurul orei 01:00, iar materialul filmat nu a fost depus ulterior la autorități, iar susținerea despre continuitatea proiectului nu a fost dovedită.
Scenariul și organizarea filmărilor
Cojocaru a prezentat varianta scenariului, susținând că a fost o idee mai veche a unui pamflet politic, menit să abordeze tema influențării electorale. Actorii, conform declarațiilor, reprezentau personaje politice și au fost și pregătiți cu costume elegante, introduși în scenariu de Cojocaru și colaboratorii săi.
Declarațiile martorilor indică faptul că scenariul a fost scris de Răzvan Bratu, însă acesta a declarat că nu a participat la elaborarea scenariului. Cojocaru a afirmat că scenariul a fost creat de către Mihai Țîru, dar acesta din urmă a declarat că nu știe cine l-a scris și că nu a avut legătură cu realizarea filmărilor.
Participanții au filmat cadrele din exterior, cu actorii ieșind one câte unul din locuință și urcându-se în mașini. Materialul nu a fost predat autorităților și nu există informații concrete despre distribuția ulterioară a filmărilor.
Discuții despre destinația filmărilor și cheltuieli
Procurorii au constatat că suspecții au perceput sume de bani pentru participarea la filmare. Năstăsoiu Alexandru-Cristian și Răzvan Bratu au primit 1300 și, respectiv, 800 de lei pentru activitatea lor.
După filmare, suspecții au discutat despre ce s-a întâmplat cu materialele, însă Cojocaru nu și-a amintit dacă materialul a fost vizionat ulterior. Susțin că nu au continuat activitatea cu locația planificată, iar suspiciunile asupra unor posibile fraude sau falsificări ale materialelor sunt confirmate de martorii care au realizat că procesul s-a desfășurat în mod rapid și cu surprize.
Procurorii au stabilit că peste 95.200 lei au fost transferați de către societatea CREATIVE & INNOVATIVE MANAGEMENT către firma lui Cojocaru, suma fiind susținută de către Bicuți Gheorghe-Liviu și A.G. Bicuți, iar activitățile financiare arată o serie de tranzacții directe și retrageri de numerar de la ATM-uri.
Legături financiare și suspiciuni managers
Transferurile bancare au arătat că Bicuți a direcționat peste 171.000 de lei, inclusiv 92.500 lei pe 22 aprilie 2025 către firma lui Cojocaru, acte fără justificare economică clară. În aceeași perioadă, societățile administrate de Bicuți au efectuat transferuri importante către firmă, urmând retrageri de numerar de la ATM.
Cojocaru a declarat că a suportat costurile filmărilor, cuantificate la aproximativ 4.000 de euro, bani considerați o investiție. El a menționat și salariul lunar primit de circa 8.500 lei de la firma Training Private Group, dar suma investită pare inadecvată față de venituri și cheltuieli.
Mesaje text și contacte cu persoanele implicate
Probe importante constau în mesaje text schimbate între Bicuți și Cojocaru, în perioada octombrie 2024 – aprilie 2025. În acestea, și-au discutat despre filmări, transferuri bancare și distribuție, indicând o colaborare strânsă și intenționată.
Procurorii au identificat 8 transferuri în valoare de 59.700 de lei între firma lui Bicuți și cea a lui Cojocaru, precum și discuții care reflectă cunoașterea intențiilor de realizare a materialului video cu caracter fals. Concluziile oficiale indică faptul că materialul a fost susținut financiar clar de către Bicuți și apropiate firme ale sale.
Elena Lasconi și Victor Ponta: declarații privind impactul și realitatea materialelor
Elena Lasconi a declarat la DIICOT că a fost indusă în eroare și a convenit cu colegii să publice pozele trimise pe email, fără să știe cine le-a trimis și dacă sunt reale. În declarație, Lasconi a explicat că a fost contactată de un necunoscut și a primit fotografiile în mod suspect.
Victor Ponta a afirmat că imaginile sunt false și că nu a avut niciodată întâlniri cu Nicușor Dan sau Florian Coldea. El a considerat că publicarea lor a avut drept scop influențarea alegerilor și a afirmat că impactul negativ asupra rezultatului votului a fost evident.
În raport, anchetatorii concluzionează că materialul filmat de Cojocaru a fost susținut financiar de Bicuți, iar sumele transferate și cheltuielile reprezentate depășesc veniturile legitime ale suspectului. În urma investigațiilor, s-au stabilit conexiuni finaciare și strategii de crearea și propagare a materialelor false, cu intenția clară de a influența procesul electoral.