Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a declarat miercuri într-un interviu la TVR Info că decizia recentă de a anula întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României din 2024 s-a bazat pe încălcări grave ale Constituției și legislației electorale. Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial, prevede reluarea alegerilor de la zero.
Decizia de anulare a alegerilor
CCR a decis, la 6 decembrie 2024, prin hotărâre unanimă, să anuleze întregul proces electoral pentru alegerea președintelui. Această hotărâre survine după ce anterior a validat primul tur de scrutin al alegerilor.
Parlamentul român a validat formal rezultatele primului tur, însă Curtea a reconsiderat decizia după revelarea unor documente desecretizate. Anularea vizează atât faza depunerii candidaturilor, cât și întregul proces electoral.
Motivarea deciziei
Conform Siminei Tănăsescu, hotărârea s-a fundamentat pe încălcări grave ale drepturilor electorale și ale dreptului de a fi ales, precum și pe nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale. Tănăsescu a spus că aceste motive sunt în concordanță cu prevederile constituționale și au trecut teste juridice și evaluări externe, precum cele ale Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.
Ea a subliniat că decizia a fost influențată de documente dezvăluite după desecretizare, care arată modul în care s-a desfășurat campania electorală și potențialele abateri de la normele legale. Aceste documente au fost cunoscute publicului abia după momentul desecretizării, ceea ce a necesitat un timp suplimentar pentru analiză.
Contextul și procesul decizional
Inițial, CCR a validat primul tur al alegerilor într-o zi de luni, însă apoi a fost necesară anularea întregului proces, inclusiv a fazei de depunere a candidaturilor, într-o zi de vineri. Tănăsescu a explicat că unele candidaturi nu au ajuns până la nivelul CCR dacă nu au fost contestate, iar alte aspecte legate de campanie și finanțare nu intră în competența instituției respective.
Decizia de anulare a fost luată în urma analizării documentelor desecretizate, care relevă informații despre modul de desfășurare a campaniei și despre cheltuieli, sau lipsa lor, în timpul campaniei electorale. În plus, afirmațiile despre salturi spectaculoase de popularitate ale candidaților, fără cheltuieli evidente, au jucat un rol în reconsiderarea rezultatelor.
Reacțiile și implicațiile deciziei
Despre momentul validării inițiale, Tănăsescu a spus că primul tur a fost aprobat după analiza contestărilor și a candidaturilor, însă decizia finală a anulat întregul proces electoral, inclusiv validarea inițială.
Ea a menționat că o parte din acțiunile care au dus la decizia de anulare sunt legate de informații despre atacuri cibernetice și activități hibride provenite din Rusia, descoperite după desecretizare.
Tănăsescu a adăugat că decizia nu a fost una ușoară și a fost luată după un proces de studiere și interpretare a unor documente cu conținut sensibil, care au fost făcute publice recent. Informațiile obținute nu fuseseră disponibile anterior, ceea ce a complicat procesul decizional.
Informații suplimentare
Până la decizia de anulare, Curtea a primit patru sesizări ce solicitau anularea rezultatelor primului tur. Acestea au fost formulate în contextul în care rapoarte ale serviciilor de informații, trimise către Consiliul Suprem de Securitate al Țării, indicau existența unor acțiuni ale unui actor cibernetic statal. Rapoartele semnalează că România este vizată de activități hibride, atacuri considerate de caracter agresiv.
În total, CCR a analizat și respins solicitările legate de rezultatele alegerilor, dar apoi a revenit asupra deciziei și a anulat întreg procesul electoral. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
