Ungaria intenționează să extrădeze doi politicieni polonezi urmăriți penal, cei doi refugiați în țara condusă de Viktor Orban, în contextul unei relații bilaterale tensionate, marcată de incidente politice și cazuri de refugiu pentru oficiali acuzați de corupție.
Decizia Ungariei de a extrăda oficialii polonezi
Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a anunțat că fostul ministru al Justiției din Polonia, Zbigniew Ziobro, și adjunctul său, Marcin Romanowski, nu vor mai fi primiți în Ungaria și că autoritățile maghiare vor acționa pentru extrădarea lor. Magyar a afirmat că aceștia ar trebui să se predea autorităților din Polonia și a sugerat că vor fi extrădați dacă nu au deja plecat din Budapesta.
Primul contact oficial al lui Magyar în Polonia
Premierul ungar, cel mai probabil în cadrul primei sale vizite externe, va merge la Varșovia pentru a încerca să restabilească relațiile bilaterale. Magyar a precizat că va căuta soluții pentru extrădarea celor doi, dacă aceștia nu s-au predat încă autorităților poloneze.
Contextul relației bilaterale și incidente recente
Relațiile dintre Ungaria și Polonia s-au deteriorat în ultimii ani, în principal din cauza poziției pro-ruse a regimului Viktor Orban. Polonia, având traume istorice legate de Rusia, manifestă ostilitate față de Moscova, poziție comună atât din partea dreptei, cât și din opoziție.
Un eveniment de tensiune a fost decizia Ungariei de a acorda „azil politic” lui Marcin Romanowski, urmărit pentru deturnare de fonduri. Declarațiile oficialilor maghiari au stârnit furie la Varșovia, care a calificat această acțiune drept ostilă. În acest context, Polonia și-a retras ambasadorul de la Budapesta.
În aceeași perioadă, Guvernul Poloniei a criticat deciziile Ungariei, acuzând-o de persecutarea adversarilor politici. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a afirmat în decembrie 2024 că guvernul polonez folosește legea penală ca instrument politic.
Colițiile în cazul refugiaților politici și reacțiile oficiale
Polonia a considerat decizia Ungariei de a-i oferi azil lui Romanowski ca o acțiune ostil și a retras ambasadorul său din Budapesta. În plus, fostul ministru al Justiției din Polonia, Zbigniew Ziobro, a solicitat și el azil în Ungaria, fiind urmărit pentru 26 de acuzații, inclusiv conducerea unui grup infracțional organizat. Viktor Orban s-a întâlnit cu Ziobro în octombrie 2025 și a criticat „vânătoarea de vrăjitoare politică” din Varșovia.
Refugii pentru politicieni acuzați de corupție
Ungaria a mai găzduit oficiali acuzați de corupție din alte țări. În 2018, fostul premier macedonean Nikola Gruevski, condamnat pentru acte de corupție, s-a refugiat în Ungaria, unde nu a fost extrădat nici până acum. Gruevski a intrat în Albania, apoi a părăsit această țară într-un automarș al ambasadei Ungariei la Tirana, fără ca autoritățile macedoneene să poată interveni.
Fostul deputat UDMR, Marko Attila, urmărit pentru acuzații de corupție în România, s-a refugiat în Ungaria înainte de a fi condamnat la închisoare cu executare. Ulterior, în aprilie 2023, a fost achitat în instanță și s-a întors în țară.
În ultimii ani, Ungaria a fost frecventă destinație pentru oficiali acuzați de corupție, fiind percepută drept un refugiu pentru prieteni ideologici ai regimului Orban.