Criza energetică provocată de războiul dintre Iran și statele occidentale a avut efecte semnificative asupra pieței globale a petrolului, declanșând pierderi de aproximativ 50 de miliarde de dolari în doar 50 de zile. Până în prezent, peste 500 de milioane de barili de petrol nu au mai ajuns pe piața mondială, reprezentând cea mai amplă perturbare în domeniul energiei din istoria recentă.
Impactul asupra producției și consumului mondial
În luna martie, țările din Golf au redus producția zilnică de țiței cu 8 milioane de barili. Aceasta echivalează cu producția combinată a duas dintre cele mai mari companii petroliere din lume, Exxon Mobil și Chevron. Exporturile de kerosen din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrein și Oman au coborât de la 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili în martie și aprilie, conform datelor Kpler.
Pierderile generate de această reducere de livrări sunt egale cu aproximativ 20.000 de zboruri între New York și Londra, a calculat Reuters. Volumul de petrol nefolosit reprezintă venituri pierdute de 50 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 1% din PIB-ul Germaniei sau echivalentul întregului PIB al Letoniei sau Estoniei.
Ce înseamnă aceste pierderi pentru economia globală
Pierderile de petrol afectează mai multe sectoare, precum aviația, transportul maritim și economia în ansamblu. Conform analistului Iain Mowat de la Wood Mackenzie, cele 500 de milioane de barili reprezintă cererea globală pentru aviație timp de 10 săptămâni, sau o perioadă de 11 zile în care nu circulă niciun vehicul în lume. În plus, pentru Europa, aceste pierderi de petrol înseamnă mai mult de o lună de consum, iar pentru armata SUA, echivalentul utilizării a 80 de milioane de barili în 2021 ar fi fost necesar pentru consumul a șase ani.
Consumul de combustibil pentru nave maritime la nivel mondial a fost redus cu un volum de petrol echivalent cu necesarul pentru patru luni de navigație.
Repararea pierderilor și revenirea la normal
Datele indică o recuperare lentă a producției în regiunile afectate. În luna martie, statele din Golf au pierdut zilnic 8 milioane de barili de petrol, ceea ce echivalează cu producția combinată a Exxon Mobil și Chevron. Exporturile de kerosen din această regiune s-au redus de la 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane în lunile următoare.
Deși oficialii iranieni, precum ministrul de Externe Abbas Araqchi, au afirmat că strâmtoarea Ormuz este deschisă, revenirea la nivelurile anterioare de producție și fluxurile de petrol va fi lentă. Se estimează că recuperarea producției în zăcămintele mai vâscoase din Kuweit și Irak va dura între patru și cinci luni.
Pentru complexul de lichefiere a gazelor din Ras Laffan, Qatar, repararea completă a avariilor poate dura câțiva ani, indică sursele din domeniu. Rafinăriile afectate au suferit daune semnificative, iar refacerea capacităților de procesare va necesita timp considerabil.
În condițiile actuale, estimările indică o continuare a presiunilor pe prețul barilului de petrol, care a fluctuat în jurul valorii de 100 de dolari de la începutul conflictului.