Bulgaria organizează duminică cea de-a opta rundă de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, cu o favorizare clară a coaliției „Bulgaria Progresistă” condusă de fostul președinte Rumen Radev, care are în sondaje aproximativ 30% din intențiile de vot. Acest rezultat crește șansele de a forma o guvernare mai stabilă, în contextul unei perioade de instabilitate politică și fragmentare parlamentară.
Contextul politic din Bulgaria
Începând din 2021, Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică, de când fostul premier Boiko Borisov și partidul său, GERB, au fost alungați de la putere după mai bine de un deceniu. Demersul a fost impulsionat de manifestații anticorupție fără precedent, care au dus la înlocuirea guvernelor successive.
Noile alegeri au fost declanșate de demisia unui guvern condus de aceeași formațiune conservatoare, în decembrie, ca urmare a presiunii populației și a protestelor anti-corupție. Această situație a menținut incertitudinea politică, fără instalarea unui guvern stabil de mai mult de un an în ultimii ani.
Cine este Rumen Radev și ce vrea
Rumen Radev, fost general în forțele aeriene și șef al statului între 2017 și 2026, conduce coaliția „Bulgaria Progresistă”. El și-a părăsit funcția în ianuarie pentru a se dedica campaniei electorale. Coaliția sa este favorabilă unor politici critice la adresa Uniunii Europene, dar și mai apropiată de Rusia.
El își propune, printre altele, eliminarea „modelului oligarhic de guvernare” și a susținut protestele anticorupție. Radev critică politicile energetice verzi ale UE și a cerut un referendum pentru aderarea Bulgariei la zona euro, afirmând că țara nu este încă pregătită.
De asemenea, el a criticat recent un acord de apărare cu Ucraina, de zece ani, și a exprimat dorința reluării relațiilor cu Rusia.
Fragmentarea politică și principalele forțe
Coaliția lui Radev atrage diverse segmente, inclusiv eurosceptici și favorabili Rusiei, dar și tineri din localități mici. Procentajul de intenții de vot pentru „Bulgaria Progresistă” este estimat la peste 20%.
Principalii rivali sunt conservatorii din GERB, care se află momentan pe locul doi cu aproximativ 20% din voturi. Aceștia sprijină deschis Ucraina și susțin linia Bruxelles-ului. Pe locul trei se află coaliția reformistă și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică”, estimată la 12-14%.
Alte formațiuni includ Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), condusă de mogulul Delian Peevski, cu între 9 și 10%, și partidul radical pro-rus „Renașterea”, cu 7-8%. Urmează partidul populist MECH cu 6% și Partidul Socialist Bulgar, pro-rus, cu 4-5%.
Dezinformare și corupție
Bulgaria este considerată vulnerabilă la campanii de dezinformare pro-rusă, iar guvernul a activat sistemul de alertă rapidă al UE pentru a contracara aceste influențe. Totuși, această măsură a fost criticată de Radev, care a acuzat guvernul interimar că vizează „discredibilizarea” rezultatelor electorale.
Poliția a efectuat zeci de percheziții în anchete privind cumpărarea de voturi, confiscând peste 500.000 de euro în numerar și arestând peste 200 de persoane. S-a raportat, de asemenea, metode precum ștergerea datoriilor la magazine și distribuirea de bani în sediile politice.
Perspectivele și provocările viitoare
Participarea masivă la alegeri ar putea favoriza victoria lui Radev, dacă acesta obține peste 100 de deputați din totalul de 240, ceea ce i-ar permite înființarea unui guvern minoritar sau de coaliție fără compromisuri majore.
Parlamentul urmează să se ocupe de problematici precum justiția, care se află într-un blocaj aproape total. Mandatul Consiliului Superior al Magistraturii și alte poziții-cheie din sistemul judiciar sunt în continuare ocupate de interimari, iar reformele sunt necesare pentru stabilizarea sistemului.
Rezultatele acestor alegeri vor determina în continuare configurația guvernamentală, dar și modul în care Bulgaria va naviga în politicile europene și relațiile cu Rusia.