Un bărbat de 86 de ani din Nantes a cerut sâmbătă scuze oficiale pentru implicarea strămoșilor săi în comerțul transatlantic cu sclavi, eveniment considerat a fi primul astfel de gest în Franța. Gestul a fost făcut înainte de inaugurarea unei replici a unui catarg de navă, cu înălțimea de 18 metri, considerat „far al umanității”.
Gest de responsabilizareIstorie familială și luptă pentru recunoaștere
Pierre Guillon de Prince a afirmat că familiile franceze trebuie să-și confrunte legăturile cu sclavia și să depășească gesturile simbolice. El a declarat că statul ar trebui să meargă mai departe, inclusiv prin acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de acest trecut. Bărbatul a spus că și-a simțit responsabilitatea de a nu permite ca experiența trecutului să fie ignorată și a dorit să transmită nepoților săi istoria familiei.
Inaugurarea catargului și simbolismul evenimentului
La evenimentul de sâmbătă, Guillon de Prince a cerut scuze publice pentru rolul strămoșilor săi în comerțul cu sclavi. În cadrul aceleiași manifestări, a fost dezvelit un catarg de navă, simbolic, menit să fie un „far al umanității”. La eveniment a participat și Dieudonné Boutrin, descendent al sclavilor din insula Martinica, care face parte din Caraibe.
Ceilalți participanți ai evenimentului lucrează împreună într-o asociație numită Coque Nomade-Fraternité. Conform lui Boutrin, catargul va rămâne un simbol pentru recuperarea memoriei colective despre sclavie și despre erorile trecutului.
Context istoric și impact social
De-a lungul secolelor al XV-lea până în secolul al XIX-lea, peste 12,5 milioane de africani au fost răpiți și traficați cu forța pe nave europene. Franța a fost responsabilă pentru transportul aproximativ a 1,3 milioane dintre aceștia, conform datelor istorice.
Inițiativa lui Guillon de Prince vine într-un context mai larg, în care alte familii din Marea Britanie și din alte țări au făcut demersuri similare pentru a recunoaște responsabilitatea istorică și pentru a sprijini repararea prejudiciilor cauzate de sclavie. Unele astfel de inițiative includ și angajamente de a ajuta la reparare.
Recunoaștere oficială și măsuri ale Franței
Franța a recunoscut sclavia transatlantică drept crimă împotriva umanității în anul 2001. În mandatul președintelui Emmanuel Macron, accesul la arhivele despre trecutul colonial al țării a fost extins, iar în anul precedent a fost înființată o comisie pentru analiza relațiilor cu Haiti, fără a menționa despăgubiri concrete.
În martie, Franța s-a abținut de la votul ONU privind o rezoluție promovată de Africa, în care sclavia era condamnată ca „cea mai gravă crimă împotriva umanității” și se cereau despăgubiri pentru victime.
Guvernul francez a adoptat un discurs oficial în privința responsabilităților istorice legate de sclavie, fără a anunța, însă, măsuri concrete sau despăgubiri directe pentru victime sau descendenți. Gestul lui Pierre Guillon de Prince reprezintă un pas simbolic, dar și o manifestare a intenției de a recunoaște și de a discuta deschis despre această parte întunecată a istoriei Franței.