Ungaria a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea legislației europene în privința drepturilor comunității LGBTQ+. Decizia a fost luată marți, fiind urmare a unui dosar inițiat de Comisia Europeană și susținut de 15 state membre și de Parlamentul European. Tribunalul european a decis că legea maghiară din 2021, care restricționează sau interzice promovarea homosexualității și a tranziției de gen în conținutul media accesibil minorilor, încalcă normele UE și constituie o ingerință gravă în drepturile fundamentale.
Contextul legislativ și decizia Curții Europene
Legea din 2021 a Ungariei interzice promovarea homosexualității și a tranziției de gen în medii accesibile copiilor. Aceasta a fost adoptată în perioada în care Budapesta a introdus în regulamentul audiovizual al UE dispoziții referitoare la protecția minorilor împotriva conținutului dăunător.
Curtea Europeană a concluzionat că această legislație a încălcat anumite acte legislative ale Uniunii Europene și că reprezintă o ingerință severă în exercitarea drepturilor fundamentale. Decizia vine ca o confirmare a criticilor internaționale la adresa politicilor guvernului de la Budapesta.
Reacții și implicații
În cadrul procesului, Comisia Europeană a fost reprezentată de sprijinul a 15 state membre și a avut susținerea Parlamentului European. În 2021, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a calificat legislația Maghiară drept „o rușine” și a promis utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru garantarea drepturilor cetățenilor UE, indiferent de orientare sau locație.
După hotărâre, Curtea a indicat că Ungaria se află în clar încălcare a normelor europene, iar autoritățile europene pot solicita sancțiuni financiare dacă guvernul maghiar nu va respecta decizia.
Dezvoltări recente și reacția guvernului maghiar
În ciuda presiunii europene, guvernul condus de Viktor Orban a continuat să adopte măsuri restrictive, inclusiv interzicerea evenimentelor Pride, precum și utilizarea de camere biometrice de către poliție pentru identificarea organizatorilor și participanților la manifestațiile LGBT.
După alegerile din 12 aprilie câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, acesta a făcut declarații ce sugerează posibilă schimbare de atitudine. Magyar a afirmat că orice persoană are dreptul să trăiască cu cine iubește, atâta timp cât nu încalcă legile, și a susținut evenimentele Pride, menționând că Ungaria vrea să fie o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru diferențele sale.
Perspectiva juridică și viitorul relationării UE cu Ungaria
Consilierul juridic principal al Curții Europene a criticat anterior normele maghiare, afirmând că acestea se bazează pe o judecată de valoare și neglijează valoarea vieții persoanelor LGBT.
Executivul UE are acum posibilitatea de a impune sancțiuni financiare și alte măsuri suplimentare dacă Ungaria nu se conformează hotărârii definitive. Decizia Guvernului maghiar privind legislația anti-LGBT nu a fost încă modificată, iar anticipate schimbări pot surveni în urma evoluției discursului politic.