Partidul Social Democrat (PSD) din România a decis luni să își retragă sprijinul politic pentru premierul liberал Ilie Bolojan, ceea ce pregătește terenul pentru o criză politică majoră în țară. Decizia a fost adoptată în contextul unei coaliții guvernamentale fragile, formată din patru partide proeuropene, care a fost constituită în urmă cu 10 luni, după alegerile prezidențiale. Anunțul a fost interpretat de agențiile internaționale de presă drept un factor de instabilitate, cu potențiale consecințe asupra fondurilor europene și ratingului de credit al României.
Reacțiile internaționale și impactul economic
Agenția Reuters avertizează că această retragere de sprijin va declanșa probabil luni o perioadă de instabilitate politică, punând în pericol accesul țării la fondurile UE și ratingul de credit. Guvernul condus de Bolojan, în care participă partide precum PNL, PSD, USR și UDMR, a introdus măsuri de austeritate care includ creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor de stat pentru diminuarea deficitului bugetar, cel mai mare din UE. Aceste măsuri au fost criticate de opoziție, iar agențiile de rating au exprimat avertismente legate de riscul unor eventuale turbulențe politice.
Dacă reformele nu vor fi implementate până în luna august, România riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE pentru redresare și reziliență, echivalentul a circa jumătate din alocarea totală de la Bruxelles. În plus, trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro pentru inițiativa SAFE a UE. Diferențele de randament ale obligațiunilor românești în dolari, cu scadența în 2036, s-au mărit cu 28 de puncte de bază, ajungând la 256, față de 228 de puncte de bază în 15 aprilie.
Nici agențiile Moody’s, S&P sau Fitch nu au făcut încă comentarii oficiale despre evoluțiile politice din România.
Unul dintre reprezentanții fondurilor de investiții, Eoghan McDonagh, a afirmat că investitorii au apreciat eforturile guvernului Bolojan de stabilizare a finanțelor publice. El a menționat că orice abatere de la acest parcurs, inclusiv plecarea lui Bolojan din funcție, va fi percepută negativ de piețe, fiind urmată de creșteri ale diferențelor de randament ale obligațiunilor românești.
Situația politică și reacțiile principale
Premierul Bolojan a declarat duminică că va numi miniștri interimari pentru a prelua portofoliile în următoarele 45 de zile. El a exclus până acum varianta demisiei. Partidul de opoziție AUR, clasat în sondaje drept cel mai votat partid, a anunțat că va depune moțiune de cenzură în mai, iar PSD a declarat că poate adopta o astfel de procedură, în contextul retragerii sprijinului pentru Bolojan.
Dacă ambele partide vor susține moțiunile reciproce, guvernul riscă să cadă, ceea ce ar putea prelungi negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. În prezent, o majoritate proeuropeană nu poate exista fără PSD, deținătorul a 28% din mandate, conform surselor.
Președintele țării, Nicușor Dan, a afirmat că cele patru partide implicate nu au altă opțiune decât să continue guvernarea și a exclus numirea unui premier susținut de extremă-dreaptă. Până în prezent, România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate.
Reacții ale agențiilor și alte comentarii
France Presse precizează că retragerea sprijinului PSD în cazul lui Bolojan riscă să arunce țara într-o criză politică dacă decizia se va confirma. Social-democrații acuză măsurile de austeritate promovate de premier de reducere a puterii de cumpărare și de extindere a deficitului bugetar.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat că actuala coaliție nu mai oferă speranță și a amintit că PSD a intrat în alianță cu intenția de a combate populismul și de a fi parte a soluției. La alegeri, AUR a fost al doilea partid, după PSD și înaintea PNL, partidul lui Bolojan.
După anunțul retragerii sprijinului, Bolojan a declarat că nu intenționează să se retragă și că va rămâne în funcție, până la o eventuală remaniere accidentală, în timp ce se negociază o soluție politică.
România nu a mai organizat alegeri anticipate, deși criza politică actuală riscă să accelereze negocierile pentru formarea unei noi majorități, cu implicații importante asupra guvernării și finanțelor publice.