România înregistrează în primul trimestru al anului 2026 o scădere semnificativă a deficitului bugetar, potrivit declarațiilor ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Acesta afirmă că deficitul s-a redus la 1% din PIB, față de același interval din 2025, când se înregistra circa 2,3%. În valoare, deficitul bugetar al acestui trimestru este de 22 de miliarde de lei, față de aproximativ 44 de miliarde de lei în primele trei luni din 2025.
Reducerea deficitului bugetar
Potrivit ministrului Nazare, primele trei luni ale anului 2026 au arătat o reducere la jumătate a deficitului comparativ cu perioada similară din anul precedent. În 2024, deficitul a avut o pondere de 9,3% din PIB. România își propune să reducă această valoare sub 3% până în 2030.
Obiectivele financiare pentru 2026
Pentru sfârșitul anului 2026, ținta stabilită de autorități este un deficit de 6,2% din PIB. Ministrul Nazare afirmă că ținta și strategia adoptată oferă o direcție credibilă pentru atingerea acestei obiective.
Contextul politic și impactul asupra piețelor
Nazare a subliniat că instabilitatea politică și schimbările bruşte de orientare politică transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor. El a adăugat că România a câștigat în doar 10 luni un capital important de încredere și a avertizat că acest capital trebuie păstrat.
Situația economică generală a României
Economia țării se confruntă cu provocări majore, printre care o inflație ridicată. În ultimii ani, datoria publică a României a fost aproape 60% din PIB. Premierul Ilie Bolojan a revendicat recent o înfrângere, dar a definit-o totodată ca pe o victorie, referindu-se la situația deficitului bugetar.
Context european
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul deficitului bugetar pentru anul 2025, conform datelor existente. Situația indică o problemă majoră organizată în gestionarea resurselor și cheltuielilor publice, ceea ce reflectă și nivelul de deformare economică în care se află țara.
În total, eforturile guvernamentale de reducere a deficitului și stabilizarea finanțelor publice continuă, în ciuda provocărilor generate de contextul politic și economic.
