CCR confirmă că Bolojan nu mai poate fi desemnat premier dacă este demis prin moțiune

Premierul Ilie Bolojan nu poate fi redeclarat automat pentru conducerea unui nou Guvern de către președintele Klaus Iohannis în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură, potrivit unui precedent juridic stabilit de Curtea Constituțională în 2020. Decizia CCR subliniază neconstituționalitatea desemnării aceluiași premier după o moțiune de cenzură, pentru a nu ancora președintele în aceleași condiții politice și pentru a evita încălcarea principiului cooperării loiale între instituții.

Cazul Orban și decizia CCR

Pe 5 februarie 2020, Guvernul Ludovic Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier. Această desemnare a fost contestată la CCR, care a decis pe 24 februarie 2020 că nu este constituțională, întrucât desemnarea aceluiași premier după o moțiune de cenzură ar putea anihila rolul Parlamentului.

După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul, iar președintele a nominalizat-o pe Florin Cîțu. Acesta din urmă și-a depus mandatul pe 12 martie, înainte de votul de învestitură. În contextul crizei COVID-19, pentru a asigura guvernabilitatea, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pe 13 martie, iar Guvernul Orban II a fost învestit pe 14 martie 2020.

Impactul deciziei CCR asupra situației lui Bolojan

Aplicat la situația actuală, acest precedent înseamnă că, în cazul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură, președintele nu l-ar putea desemna automat pe același premier pentru un nou mandat. Acest lucru devine relevant mai ales dacă noua majoritate parlamentară nu susține în mod clar un alt candidate pentru funcție.

Astfel, PSD ar putea încerca să capitalizeze această situație pentru a supune o nouă propunere de premier, diferită de cea a actualului guvern PNL. Prin reconfigurarea coaliției, social-democrații ar putea propune un alt lider liberal, invocând alterarea condițiilor pentru desemnarea directa a aceluiași prim-ministru.

PSD a indicat disponibilitatea de a reveni în coaliție cu alt prim-ministru, dacă această opțiune va fi prezentată în urma unui vot de încredere. O astfel de mutare ar putea fi susținută inclusiv de unele grupuri din PNL, pentru menținerea guvernării alături de social-democrați, prin concesii politice dictate de situația parlamentară.

Conducerea PNL a adoptat o poziție de sprijin pentru Ilie Bolojan, afirmând că partidul nu va participa la o coaliție cu PSD dacă social-democrații vor vota moțiuni de cenzură împotriva actualului guvern. În acest context, poziția formală sugerează o încercare de a limita influența PSD asupra formării unui nou guvern în eventualitatea că actualul Executiv ar fi demis.

Istoria premierilor demiși prin moțiune

Din anii post-decembrie, doar doi premieri au reușit să se întoarcă în funcție după o moțiune de cenzură: Emil Boc și Ludovic Orban. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a revenit cu Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea președintelui Traian Băsescu.

Ludovic Orban a fost demis pe 5 februarie 2020 și reînvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Alți premieri, precum Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă sau Florin Cîțu, nu au mai revenit după demisiile sau căderile guvernelor lor legate de moțiuni de cenzură.

Această dinamică atestă faptul că revenirea la Palatul Victoria după o demisie prin moțiune de cenzură rămâne o excepție în politica post-decembrie, nu o regulă.