România are la dispoziție aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, suma variind în funcție de modul de calcul și prefinanțările deja acordate, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În total, suma la care țara ar putea avea acces depășește 11 miliarde de euro, din care se vor scădea deja primite avansuri.
Estimări și condiții pentru accesarea fondurilor europene
Pîslaru a declarat că România poate beneficia de 11–12 miliarde de euro, în condițiile în care va respecta angajamentele de reformă. El a subliniat că finalizarea acestor reforme reprezintă o condiție esențială pentru utilizarea fondurilor.
Ministrul a menționat că responsabilitatea pentru implementarea reformelor nu ține doar de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ci de întreg guvernul. Accesul complet la fonduri depinde de respectarea acestor angajamente.
Relația cu Comisia Europeană și perspectivele de continuare
Pîslaru a afirmat că are încredere că, dacă se menține responsabilitatea pentru reforme, România poate primi toți banii din granturile europene. El a precizat că relația cu Comisia Europeană necesită perspicacitate și profesionalism pentru a evita pierderea fondurilor.
Ministrul a subliniat că a oferit asigurări Comisiei Europene privind continuitatea reformelor, chiar și în contextul instabilității politice. El a menționat posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție la nivelul Executivului, și a spus că proiecte majore precum spitale sau autostrăzi trebuie să continue indiferent de crizele politice.
Discuții despre potențialul de reforme și comunicare cu UE
Pîslaru a spus că a spus că există un potențial de a obține un moratoriu pentru reforme. El a menționat că premierul și președintele lucrează la această situație.
De asemenea, ministrul a recunoscut disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni. În notă autoironică, a făcut referire la „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și la capacitatea de a gestiona simultan crize interne și obligații externe.
Context politic și implicații în guvernare
Pîslaru a indicat tensiuni în coaliția de guvernare, menționând că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel al legii salarizării, era gestionată de PSD. El a considerat că ieșirea PSD de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic scăpat de sub control, motivat de dorința de a demonstra forță politică.
Ministrul a evitat critici directe la adresa președintelui, afirmând doar că intervenția acestuia a avut loc după declanșarea crizei politice. El a considerat că momentul critic nu schimbă principalii factori de decizie.
România se află în continuare în cursa pentru accesarea fondurilor europene, iar șansele de a le obține depind de voința politică și de implementarea reformelor asumate.
