Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat duminică seară la Digi24 că una dintre soluțiile pentru gestionarea dronele rusești căzute în România ar fi dezvoltarea unui software specializat pentru drone, precum și co-producția locală a acestuia. El a explicat că, deși armata are capacitatea tehnică de a supraveghea întreg spațiul aerian de la altitudini mari, problematica persistă pentru zborurile la nivel joasă, în special în zonele cu relief dificil.
Capabilități și limitări ale sistemelor radar
Miruță a spus că radarele armatei române pot monitoriza spațiul aerian de la altitudini în sus, însă performanțele lor sunt limitate în cazul zborurilor de la nivel joasă, în funcție de relieful zonei. Drumurile și dealurile pot restricționa acoperirea radar. El a exemplificat cu cazul dronei de la Galați, care a zburat la circa 45-50 de metri.
Ministrul a spus că pentru astfel de zboruri joase, este nevoie de soluții radar locale, similare cu rețelele de internet hotspot, care permit acoperire în zone specifice. Armata română are soluții pentru aceste situații, dar acestea sunt limitate și sunt utilizate doar acolo unde riscul sau frecvența incidentelor sunt mai mari.
Dezvoltarea unui software național pentru drone
Miruță a afirmat că soluția pentru acoperirea lacunelor în supraveghere constă în dezvoltarea unui software dedicat, realizat în interiorul Ministerului Apărării. El a spus că această soluție ar trebui să fie personalizată și eficientă, pentru a permite dronelor să decidă singure când și unde să se deplaseze, utilizând o bază de date compusă din informațiile generate de radare, avioane de vânătoare și tancuri moderne.
El a subliniat că aceste date trebuie integrate într-o platformă comună, iar software-ul trebuie să extragă automat informațiile relevante și să le transmită dronelor, fără intervenție umană directă.
Provocări tehnologice și evoluție rapidă
Miruță a evidențiat că situația tehnologiei dronelor se schimbă rapid, în fiecare două săptămâni în Ucraina. El a explicat că avansul în domeniu permite adversarilor să descopere și să countereze tehnologiile utilizate, câștigând repede avantaj tehnic.
Pentru a ține pasul, ministerul a început să creeze o echipă de tineri specializați, cu scopul de a sparge paradigmele actuale și de a dezvolta software specific pentru capabilitățile Armatei Române. Ministrul a precizat că vizează implicarea a 20-25 de tineri în aceste proiecte, pentru o dezvoltare rapidă și adaptată nevoilor militare.
Achiziții și colaborări internaționale
Radu Miruță a menționat și aspectul achizițiilor, explicând că, odată cu evoluția tehnologiei dronelor, și alte state solicită ajutor tehnic pentru drone, inclusiv Ucraina, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite. Acestea caută sisteme avansate pentru combaterea dronelor, însă bugetele pentru astfel de echipamente sunt alocate și nu reprezintă o problemă.
El a spus că România a comandat în urmă cu doi ani sisteme pentru acoperirea nevoilor sale, însă aceste comenzi încă nu au ajuns să fie operaționalizate în armata națională. Mai mult, sistemele comandate ar trebui să acopere un spectru semnificativ de situații, dar întârzierea în livrare limitează eficiența acestora în prezent.
În final, ministrul Radu Miruță a confirmat că România intenționează să își dezvolte în continuare propriile capacități tehnologice pentru a gestiona provocările generate de drone în contextul evoluției rapide a tehnologiei militare globale.