România nu figurează printre țările incluse în clasamentul Indicele de Prosperitate HelloSafe 2026, care analizează 31 de economii avansate. Acest indice urmărește să ofere o evaluare completă a prosperității, dincolo de simpla producție economică, punând accent pe distribuția veniturilor, calitatea vieții și coeziunea socială.
Definițiile poate înșelătoare ale bogăției
Prezenta analizează modul în care indicatorii precum PIB-ul pe cap de locuitor pot fi înșelători în evaluarea adevăratei bogății a unei țări. Statele cu PIB-uri ridicate, precum Irlanda, nu reflectă neapărat situația reală a populației, fiindcă o mare parte din aceste cifre aparțin corporațiilor multinaționale, nu gospodăriilor locale.
Limitările PIB-ului și aprecierea reală a prosperității
Irlanda înregistrează un PIB pe cap de locuitor de 150.865 de dolari, conform FMI, fiind considerată printre cele mai productive economii mondiale. Însă, diferența de peste 70.000 de dolari pe persoană între această cifră și venitul real al locuitorilor indică o distorsiune majoră. O mare parte din capitalul generat provine de la companii precum Apple, Google și Pfizer, și nu este distribuit în mod egal în rândul populației.
Metodologia Indicele Prosperității HelloSafe 2026
Pentru o evaluare mai precisă, HelloSafe a dezvoltat Indicele de Prosperitate 2026, bazat pe cinci indicatori vizând sănătatea economică, dezvoltarea umană și distribuția veniturilor. Indicatorii sunt extrasi din date oficiale ale FMI, Banca Mondială, PNUD și OCDE.
Indicele măsoară nivelul de trai, inegalitățile sociale și modul în care bogăția se convertește în beneficii reale pentru cetățeni. În calcul se includ PIB-ul pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPC), venitul național brut (VNB) ajustat pentru profiturile multinaționalelor, indicele de dezvoltare umană (IDU), inegalitatea veniturilor și sărăcia relativă.
Indicatorii și ponderile lor în clasament
PIB-ul per cap de locuitor are o pondere de 30% în scor. Venitul național brut intervenționează cu 20%, în timp ce factorii sociali au o pondere de 50%. IDU contribuie cu 20%, iar inegalitatea și sărăcia relativă cu câte 15%. Această metodologie permite o măsurare mai realistă a nivelului de trai și a modului în care distribuția bogăției favorizează cei mulți.
Clasamentul celor mai prospere țări
Clasamentul evidențiază o concentrare a prosperității în Europa de Nord. Norvegia ocupă primul loc global, cu un scor de 77,65, fiind determinată de un VNB ridicat și de indicatori sociali de calitate. Luxemburg, deși rămâne puternic economic, coboară pe locul trei, fiind depășită de Norvegia și Irlanda, care se clasează pe poziția secundă cu scor de 75,06.
Elveția (locul patru) și Islanda (locul cinci) completează topul european. Islanda excelează prin cel mai înalt IDU și cea mai mică rată a sărăciei relative. Singapore, singura non-europeană în primele șase, se află pe locul șase, deși înregistrează o distribuție inegală a veniturilor.
Performanțe și clasamente ale altor țări
Statele Unite ocupă locul 17 în clasament, în timp ce Canada se află pe poziția 18, indicând o forță economică ridicată, dar rezultate moderate în materie de inegalitate și aspecte sociale. Franța încheie primele 20 de poziții, cu un scor de 38,12, fiind mai slabă decât majoritatea țărilor europene din Nord.
Republica Cehă depășește Franța în clasament, fiind pe locul 19 cu un scor de 38,49. Aceasta are cea mai egală distribuție a veniturilor și cea mai redusă rată a sărăciei relative, conform Eurostat.
Concluzie
Clasamentul confirmă că statutul de cea mai bogată țară nu depinde exclusiv de venituri sau PIB, ci de modul în care această bogăție contribuie la calitatea vieții, incluziune socială și dezvoltare durabilă.
