România pierde aproape 459 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Comisia Europeană a evaluat că reformele aferente acesteia au fost întârziate, incomplete sau făcute incorect în ultimii ani. Decizia a fost anunțată vineri și a generat reacții din partea oficialilor politici.
Decizia Comisiei Europene și impactul asupra fondurilor
România va pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Evaluarea a indicat că reformele aferente acestei etape nu au fost realizate conform cerințelor stabilite, fiind considerate întârziate, incomplete sau prost executate în anii precedenți. Guvernul are în continuare posibilitatea de a negocia și de a lua măsuri pentru restul fondurilor, dar rezultatele până acum nu sunt favorabile.
Reacțiile politice ale rectificării
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și reprezentant al social-democraților, a afirmat că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat”. El a spus că, deși există soluții pentru salvarea celorlalte fonduri dacă se menține dialogul cu Comisia Europeană, pierderea actuală reprezintă un semnal clar despre problemele cu implementarea reformelor.
Negrescu a menționat că Guvernul a avut până în noiembrie 2025 să modifice și să negocieze aceste reforme, dar rezultatele au fost insuficiente. El a adăugat că România avea potențialul de a evita plafonarea anumitor praguri, precum cel la pensii, dar această oportunitate s-a pierdut din cauza voci care susțineau că reformele sunt imposibile.
În plus, Negrescu a criticat faptul că această pierdere survine după renunțarea, de către actualul guvern, la oportunități de a accesa miliarde de euro prin împrumuturi cu dobânzi redus, subliniind riscul ca, dacă întârzierile continuă, să fie pierdute sume importante din mecanismele de finanțare europene.
El a afirmat că o schimbare de abordare este urgent necesară, pentru a evita alte pierderi financiare importante în următoarele luni. Negrescu consideră că actuala gestionare a reformelor nu a fost eficientă și că trebuie adoptată o strategie diferită pentru a îndeplini obiectivele stabilite.
Reacția PNL și criticile legate de proiectul de reforme
Siegfried Mureșan, reprezentant al Partidului Național Liberal, a criticat avansurile politice în legătură cu suma de aproximativ 350 de milioane de euro, precizând că meritul pentru deblocarea acestor fonduri îi aparține lui Ilie Bolojan. Mureșan a susținut că fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, nu are contribuții directe în această etapă.
Critici legate de planul de reforme și problemele administrative
Victor Negrescu a afirmat că planul de reforme a fost redactat „în grabă” și cu reforme insuficient pregătite. El a criticat faptul că planul nu a fost adaptat realităților administrative ale României și că nu s-a făcut o asumare politică serioasă. Negrescu a adăugat că discuțiile au fost politizate și prezentate într-o cheie partizană, ceea ce a afectat procesul de implementare.
În opinia sa, Guvernul Bolojan încearcă să repare întârzierile prin reforme rapide, menite doar să îmbunătățească imaginea politică, dar fără a fi bazate pe un espect de analiză și planificare adecvată. Negrescu a subliniat că reformele trebuie realizate fără presiune și improvizație, pentru a fi eficiente și sustenabile.
Guvernul actual este acuzat că a procedat la introducerea de reforme pe fugă, doar pentru a obține rezultate rapide și a-și îmbunătăți imaginea, panel pe care social-democratul îl consideră greșit. În opinia sa, astfel de abordări pot compromite integritatea procesului de reformare și pot duce la pierderi financiare semnificative în viitor.
Reacțiile politice și critice reflectă preocupările legate de modul în care guvernarea gestionează procesul de implementare a reformelor din PNRR și de posibilele consecințe financiare ale unor decizii pripite sau deficitare.