România pierde aproximativ 459 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza nerespectării jaloanelor stabilite, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Timpul pentru negocieri și modificări cu Comisia Europeană a fost de la decembrie 2023 până în noiembrie 2025, însă rezultatele nu au fost obținute.
Contextul pierderii fondurilor europene
Guvernul român a avut posibilitatea să adapteze planul național de redresare și reziliență (PNRR) în această perioadă, dar întârzierile în realizarea reformelor au dus la nerealizarea anumitor jaloane. Negrescu a menționat că actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi cu dobânzi foarte mici.
El avertizează că dacă întârzierile continuă și managementul rămâne unul deficitar, România riscă pierderi de miliarde de euro din mecanismele europene de finanțare. Pierderea de aproape 460 de milioane de euro reprezintă doar o parte din problemele create de execuția deficitară a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Critici privind modalitatea implementării reformelor
Negrescu a calificat procesul de implementare al reformelor drept „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite”. El a subliniat că planul nu are o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și nu a fost susținut de o asumare politică serioasă.
Deși a evitat să nominalizeze partidele implicate, el a criticat modul în care a fost elaborat PNRR-ul, subliniind că reforma trebuie să fie un proces nu doar formal, ci bine pregătit pentru a fi durabil.
Reforme făcute sub presiune și consecințe
Negrescu a spus că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să recupereze întârzierea prin reforme rapide și superficial implementate, doar pentru a părea că progresează. El a considerat această abordare greșită, adăugând că reformele trebuie să fie rezultatul unui proces serios, nu al presiunii sau al presiunii temporare.
Coaliția pro-europeană, formata acum 10 luni, a fost creată pentru a împiedica pierderea acestor fonduri. Cu toate acestea, rezultatele acestei formule guvernamentale arată un eșec clar în gestionarea fondurilor europene, cu bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate.
Negocieri pentru bugetul european
Victor Negrescu consideră că România trebuie să fie fermă în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene. El subliniază că fondurile europene nu trebuie condiționate de reforme elaborate în grabă sau fără o viziune clară.
Pentru a evita alte pierderi, România are posibilitatea să folosească mecanismele impuse de legislația europeană pentru a recupera o parte din fondurile necheltuite. Acestea pot fi mutate către noi instrumente financiare pentru finanțarea proiectelor deja începute sau pentru includerea altor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua și după termenul limită din august 2026.
Concluziv, vicepreședintele Parlamentului European a evidențiat că românii trebuie să fie mai hotărâți în negocierile pentru viitorul buget european și să evite gestionarea superficială a fondurilor destinate reformelor.