România a pierdut 458,7 milioane de euro din fondurile PNRR, potrivit unui anunț al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Declarațiile au venit vineri, în contextul unei evaluări negative a Comisiei Europene privind implementarea reformelor și utilizarea fondurilor.
Critici și responsabilități în gestionarea fondurilor europene
Ministrul Dragoș Pîslaru a reclamat sâmbătă că anumite persoane dau vina acum pentru pierderile financiare. Acesta susține că este nesimțit să se pună responsabilitatea pentru ratări pe guvernul, care a avut o „fereastră minusculă de timp” între 23 iunie și 28 noiembrie 2025 pentru a remedia probleme vechi.
El a precizat că angajamentele inițiale prevedeau finalizarea reformelor pentru cererea de plată 3 din PNRR în primul trimestru al anului 2023. Însă această cerere a fost depusă cu întârziere de 9 luni, la 15 decembrie 2023, sub conducerea prim-ministrului Marcel Ciolacu, și nu a fost finalizată conform planului.
Verificări și erori în implementare
Ministerul a afirmat că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a semnat oficial că jaloanele fuseseră îndeplinite, însă Comisia Europeană a constatat altceva. Conform lui Pîslaru, Comisia a stabilit că reformele nu erau satisfăcător implementate și a suspendat parțial plățile pentru patru reforme, inclusiv pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor.
El a menționat că, în perioada de un an și cinci luni până în mai 2025, guvernele au tergiversat remedierea problemelor, evitând reformele reale și justificând întârzierea.
Impactul amânărilor și cauzele pierderilor
Dragoș Pîslaru a explicat că una dintre cauzele principale a pierderilor a fost amânarea de șase ori a reformei pensiilor speciale. Amânările au fost determinate de decizii ale judecătorilor CCR numiți politic.
De asemenea, oficialul a criticat modul în care a fost gestionat organismul AMEPIP, considerând că acesta trebuia să fie independent, însă a fost populat cu persoane din cercurile politice. Astfel, în opinia ministrului, dacă AMEPIP ar fi funcționat corect, ar fi fost aplicate sancțiuni pentru instituțiile care nu respectă legea privind concursurile și respectarea normelor.
Alte cauze ale blocajelor în reforme
Ministrul a menționat că, în domeniile energiei și transporturilor, politicienii au delegat posturile cheie unor persoane din partid, în loc să organizeze selecții bazate pe profesionalism. Aceasta a avut ca rezultat lipsa de transparență și de competență în gestionarea acestor companii.
El a subliniat că lipsa unor reforme adecvate și tergiversarea lor au dus la pierderea fondurilor europene, punând în evidență faptul că problemele sunt legate de modul defectuos în care s-au gestionat reformele și resursele.