Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură va deschide procedura pentru formarea unui nou Executiv, fără a provoca automat alegeri anticipate. În ziua de marți, Parlamentul va vota moțiunea, iar pentru adoptarea acesteia este necesar un vot secret din partea a cel puțin 233 de deputați și senatori.
Procedura după căderea Guvernului
Primul efect al aprobării moțiunii este retragerea încrederii din partea Parlamentului. Potrivit Constituției, Camera Deputaților și Senatul pot decide acest lucru în ședință comună, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu majoritate simplă. Guvernul demis rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul Cabinet, însă are atribuții limitate, fiind autorizat doar pentru activități administrative esențiale.
Legea 90/2001 restricționează și mai mult acțiunile Guvernului interimar, specificând că nu poate emite ordonanțe sau iniția proiecte de lege în această perioadă. Activitatea executivului se limitează la gestionarea treburilor publice.
Rolul președintelui în desemnarea noului Guvern
După retragerea încrederii, șeful statului, președintele României, trebuie să consulte partidul sau, în lipsa unei majorități absolute, toate partidele parlamentare. În urma acestor consultări, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Nu exista un termen fix pentru desemnare, dar candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul Parlamentului pentru învestirea noului Cabinet, prezentând programul de guvernare și lista de miniștri. Ulterior, dacă obținemajoritatea, Guvernul este numit formal de către președinte, iar membrii depun jurământul.
Formarea noului Guvern
După numire, noul Guvern trebuie să treacă în Parlament un vot de încredere pentru program și lista de miniștri. Dacă obține susținerea necesară, membrilor li se cere să depună jurământul, iar de atunci, ei preiau atribuțiile complet.
Impactul alegerilor anticipate și durata interimatului
Constituția prevede că alegeri anticipate pot fi declanșate doar dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru un nou Guvern în maximum 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Tentativa de dizolvare a Parlamentului nu reprezintă un proces automată și depinde de decizia președintelui, care poate decide să dizolve Legislativul doar după mai mult de 60 de zile și dacă Parlamentul nu a acordat încrederea pentru un Guvern alternativ.
Durata interimatului și precedente
În practică, durata interimatului depinde de rapiditatea formării noului Guvern. După căderea Guvernului Emil Boc în 2009, acesta a rămas interimar timp de aproximativ 71 de zile, între octombrie și decembrie, până la instalarea Guvernului Boc II.
Dacă încercările de formare a unui nou Cabinet eșuează, președintele poate apela la dizolvarea Parlamentului, dar acest proces nu este automat. În exemplul din 2009, după moțiunea de cenzură, Guvernul demis a rămas în funcție cu atribuții limitate până în decembrie, când s-a format un guvern de coaliție diferit.
Guvernul Bolojan are în prezent atribuții limitate și poate funcționa doar pentru activități administrative, urmând să se stabilească rapid dacă va fi format un nou Cabinet sau dacă va fi declanșată procedura pentru alegeri anticipate.
