Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost citită în Parlament și urmează să fie dezbătută și votată astăzi, 5 mai, de la ora 11.00. Votul este secret, cu bile, iar pentru demiterea Guvernului este nevoie de cel puțin 233 de voturi „pentru” din totalul de 463 de parlamentari.
Contextul politic al moțiunii de cenzură
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca Executiv format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Începând cu 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a declarat că premierul nu mai beneficiază de sprijinul unei majorități parlamentare.
Relațiile dintre PSD și premier s-au deteriorat din cauza măsurilor economice și a disputelor privind reformele administrative și fiscale. PSD a retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
Situația actuală a voturilor
La momentul redactării, PSD și AUR dețin în total 219 parlamentari și au nevoie de circa 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Semnăturile pentru moțiune totalizează 219, dar sursele indică dificultăți în transformarea acestora în voturi efective.
PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari și pot ajunge la 181 cu sprijinul minorităților naționale, ale căror membre nu au o poziție unitară. PNL și USR au anunțat că vor boicota votul: PNL va participa la dezbatere și va părăsi sala în timpul votului, în timp ce USR va fi prezent în plen, dar nu va vota moțiunea. PSD intenționează să folosească votul cu bilele vizibil pentru parlamentarii proprii.
Calculele au fost complicate de faptul că unii parlamentari aparținând Partidului UNIT, semnatari ai moțiunii, au anunțat că nu o vor vota. Astfel, numărul real de voturi pentru trecerea moțiunii rămâne în discuție.
Ce se întâmplă dacă moțiunea trece
Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul Bolojan va cădea, dar va rămâne interimar pentru administrarea actelor necesare până la instalarea unui nou cabinet. Președintele României trebuie să organizeze consultări cu partidele și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acest candidat are 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei guvernamentale.
Posibile scenarii includ formarea unui guvern minoritar în jurul PNL, USR și UDMR, un nou acord politic cu PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei politice. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a indicat că, dacă moțiunea trece, partidul său ar putea forma o guvernare fără PSD sau ar putea opta pentru opoziție pentru a construi un pol al modernizării.
Potrivit surselor, alegerile anticipate sunt dificil de declanșat, fiind condiționate de respingerea cel puțin a două propuneri de învestitură și de respingerea în 60 de zile a exercitării funcției de către un guvern fără vot de încredere.
Ce se întâmplă dacă moțiunea pică
În cazul în care moțiunea nu întrunește cele 233 de voturi, Guvernul Bolojan va rămâne în funcție. Cu toate acestea, guvernarea va fi fragilă, lipsită de sprijinul PSD și cu necesitatea negocierilor pentru proiecte importante. Premierul a anunțat discuții cu UDMR, USR și minorități pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu pentru adoptarea proiectelor legate de PNRR.
Președintele, Nicușor Dan, a declarat că, indiferent de rezultat, România va continua să urmeze direcția occidentală și statul va funcționa.
În opinia conducerii statului, este evaluată și șansa ca moțiunea să fie adoptată, iar în cazul căderii Guvernului, președintele va organiza consultări și va decide desemnarea unui nou prim-ministru, posibil amânând această decizie din cauza instabilității politice.
Istoricul moțiunilor de cenzură în România
Moțiunile de cenzură au fost frecvent utilizate după 1989, dar rareori au dus la demiterea Guvernului. În perioada postcomunistă, au fost aproape 50 de astfel de inițiative, dintre care doar șase au fost adoptate.
Primul guvern demis prin moțiune a fost Cabinetul Emil Boc I, în 2009, cu 254 de voturi pentru. În 2012, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis după doar 78 de zile, cel mai scurt mandat postdecembrist.
Un caz notabil a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, care a fost demis în 2017 prin moțiune inițiată de PSD și ALDE, cu 241 de voturi pentru.
În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi, iar în 2020, Guvernul Ludovic Orban I a pierdut mandatul după ce și-a asumat răspunderea pe legea pentru alegerea primarilor în două tururi.
Ultima moțiune care a dus la căderea unui Guvern în 2021 a fost cea împotriva lui Florin Cîțu, care a primit 281 de voturi pentru.
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist învestit și apoi demis prin votul Parlamentului. În caz contrar, Guvernul Bolojan va rămâne în funcție, dar într-un context de guvernare minoritară, cu negocieri constante pentru susținerea programului de guvernare.