România a înregistrat în luna martie 2026 aproape 800.000 de sosiri de turiști și peste 1,4 milioane de nopți de cazare, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Timpul mediu petrecut de turiști în țară a fost de 1,85 nopți pe sejur, fiind mai lung pentru vizitatorii străini, cu o medie de 2,1 nopți, comparativ cu 1,8 noapte pentru turiștii români. Datele indică un tip de turism predominant de nature mixtă, cu focus pe city break, turism montan rapid și sejururi de sănătate.
Zonele și județele principale în turismul românesc
Majoritatea vizitatorilor s-au concentrat în cinci județe: Municipiul București, Brașov, Prahova, Constanța și Cluj, care acoperă aproape jumătate din totalul sosirilor. Restul de 37 de județe împart restul de vizite, în timp ce infrastructura hotelieră s-a dezvoltat în zonele cu cerere dovedită.
Turismul urban de afaceri este predominant în capitală, iar turismul montan are ca destinații principale Brașov și Prahova. Litoralul, în special Constanța, rămâne principalul centru pentru turismul de relaxare la mare. Turismul cultural și de city break-uri se concentrează în Cluj, oraș cu oferte culturale bogate.
Fenomenul comunelor cu cele mai multe sosiri: cazul Sânmartin din Bihor
Un aspect surprinzător rezidă în datele pe localități, unde comuna Sânmartin din Bihor înregistrează cele mai mari vizite. În ciuda faptului că Oradea este reședința de județ, turismul din zonă se concentrează în stațiunea balneară Băile Felix, aflată administrativ în Sânmartin. Aceasta oferă peste 1.300 de locuri de cazare în hoteluri mari, cu ape termale și facilități de sănătate, atrăgând un număr semnificativ de turiști.
Fenomenul nu este singular. În România, stațiunile balneare și montane au dezvoltat infrastructură în afara centrelor urbane, așa cum exemplifică și Băile Herculane din Caraș-Severin, unde numărul de vizitatori depășește chiar și orașul Caransebeș.
Modelul recent de turism rural în zona Brașov
În județul Brașov, un cluster turistic format din trei comune montane devine competitorul unor municipii din România. Comuna Bran, cunoscută pentru castelul legendarului Dracula, atrage mai mulți turiști decât unele orașe, datorită combinației de atracții și infrastructură de cazare dispersată în zonele rurale.
Moieciu și Fundata contribuie la acest stil de turism distribuit și organic. Pensiunile din zonă, situate pe dealuri și la altitudini diferite, oferă experiențe variate și funcționează ca o rețea integrată, consolidată de aceași vizitatori.
Atracții contrastante: Costinești și Iași
Stațiunea Costinești depășește în trafic turistic orașul Iași, al treilea ca mărime din țară, deși orașul este un centru universitar, cultural și economic important. Performanța Costineștiului reflectă sezonalitatea extremă a turismului balnear la litoral și capacitatea de cazare astfel dezvoltată.
Moldova, regiunea cultural-istorică a mai multor situri medievale și podgorii importante, nu reușește să capitalizeze pe potențialul patrimoniului său pentru a atrage un flux turistic semnificativ.
Localitățile fără turiști raportați
Printre cele 1.300 de comune, 19 municipii și orașe au raportat zero sosiri în perioada analizată, conform statisticilor INS. Aceste localități, deși dispun de unități de cazare, nu au înregistrat niciun turist.
Județul Dâmbovița are o prezență notabilă în această categorie, în ciuda potențialului turistic local, inclusiv pentru obiective precum Mănăstirea Curtea de Argeș, Lacul Vidraru și Transfăgărășanul. Fluxurile majore de turiști se concentrează însă în județele învecinate, Argeș și Brașov.
Aceste date evidențiază diferențele între potențialul declarat și fluxurile efective de vizitatori în diverse zone ale țării.