Deputatul Diana-Iovanovici Șoșoacă, lidera formațiunii S.O.S. România, a anunțat luni începutul demersului de strângere a semnăturilor pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. Potrivit acesteia, până în prezent, 155 de parlamentari au semnat inițiativa, însă a refuzat să precizeze partidele din care provin aceștia.
Numărul semnăturilor și reacții
Șoșoacă a afirmat că peste 400.000 de membri și simpatizanți ai S.O.S. România, din țară și diaspora, s-au exprimat în favoarea demiterii președintelui de la 8 mai. Luarea acestei decizii, a spus ea, a fost motivată de dorința de a reface statul de drept.
Lidera deputaților S.O.S. România a subliniat că, în opinia acestei formațiuni, 95% dintre români nu recunosc actualul președinte ca fiind Nicușor Dan. Ea a cerut, de asemenea, demisia de onoare a șefului statului și a serviciilor secrete, pe fondul acestei poziții.
Șoșoacă a menționat că parlamentul a fost ales pentru a reflecta voința poporului și a adăugat că intenționează să sesizeze instituțiile internaționale, considerând că majoritatea cetățenilor nu îl consideră pe Nicușor Dan președinte al României.
Critici și motive pentru suspendare
Lidera S.O.S. România a criticat modul în care președintele a gestionat relația cu partidele parlamentare, acuzându-l că nu a organizat consultări pentru numirea unui premier și pledând pentru alegeri anticipate.
Printre motivele invocate de deputatul Silvia Macovei pentru suspendare se află „refuzul președintelui de a fi mediator și garant al Constituției” și presupusa încălcare a Legii fundamentale, deși nu au fost prezentate detalii concrete în acest sens.
Procedura de suspendare în Constituție
Suspendarea președintelui poate avea loc prin votul Parlamentului și se finalizează cu demiterea prin referendum.
Conform articolului 95 din Constituție, dacă președintele comite fapte grave ce încalcă prevederile Constituției, poate fi suspendat de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.
Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, și trebuie comunicată președintelui. În maximum 30 de zile de la aprobare, se organizează un referendum pentru demiterea sa.
Precedente istorice și condiții de validare a referendumurilor
Până în prezent, în România au fost două tentative de suspendare a președintelui Traian Băsescu, în 2007 și 2012, ambele fiind invalide din cauza pragului de participare. În aceste cazuri, referendumurile au fost validate dacă cel puțin 50% din alegători s-au prezentat la urne.
Legea referendumurilor a fost modificată ulterior pentru a reduce pragul de validare, astfel încât participarea de cel puțin 30% din electorat să fie suficientă. Pentru validare, opțiunile trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale.
Rezultatul dorit pentru demiterea președintelui, conform acestei legislații, se obține dacă opțiunile valabil exprimate sunt acceptate de cel puțin 25% din electoratul înscris.
Niciun referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu nu a fost validat, însă procedura a fost utilizată începând cu aceste două exemple în istoria recentă a României.
