Noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu, a decis vineri să anuleze procedura de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), proiect IT estimat la peste 123,8 milioane de lei, finanțat din fonduri europene. Decizia survine în urma constatării unor nereguli în procesul de inițiere, care pot conduce la blocaje juridice, și a lipsei statutului legal necesar pentru continuarea achiziției.
Motivul anulării procedurii
Achiziția pentru PNI a fost lansată în februarie, în timpul mandatului anterior, al fostului președinte ADR, Dragoș Vlad. Contractul era destinat să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice și reducerea drumurilor cetățenilor la ghișeu. În timpul procedurii, trei grupuri de firme au depus oferte, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Autoritatea pentru Digitalizarea României a precizat că achiziția a fost inițiată prematur, fără adoptarea unei hotărâri de guvern. La data publicării anunțului, 10 februarie 2026, hotărârea guvernamentală necesară pentru validarea investiției nu fusese emisă. Aceasta este obligatorie pentru a putea semna contractual achiziția.
Aspecte legale încălcate
Conducerea actuală susține că au fost încălcate prevederile articolelor 14 și 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Aceste prevederi impun aprobarea documentațiilor tehnico-economice de către autoritățile competente, în funcție de valoarea investiției.
Potrivit legii, pentru investiții al căror buget depășește 100 de milioane de lei, documentația trebuie aprobată de Guvern. În cazul investițiilor între 10 și 100 de milioane de lei, aprobare se face de către ordonatorii principali de credite. Pentru sumele mai mici, cum este cazul acestei achiziții, aprobare trebuie obținută de către ceilalți ordonatori de credite, cu acordul prealabil al celor superiori.
Neavând hotărârea guvernamentală, procedura de achiziție nu poate continua conform legislației.
Condții pentru reluarea licitației
Autoritatea pentru Digitalizarea României va relua licitația după îndeplinirea pașilor legali. Aceasta presupune obținerea hotărârii guvernamentale și respectarea tuturor prevederilor normative în vigoare. Până atunci, procedura de achiziție este suspendată.
ADR afirmă că proiectul Platformei Naționale de Interoperabilitate a fost considerat necesar pentru digitalizarea administrației. Implementarea sa ar permite instituțiilor publice să utilizeze și să schimbe date digital, reducând birocrația pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Detalii despre proiect și beneficii
Proiectul PNI are o valoare totală de peste 164,4 milioane de lei. Dintre aceștia, 123,2 milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, iar 41,1 milioane de lei vin din bugetul național.
Obiectivul este ca platforma să asigure integrarea cu sistemele informatice ale furnizorilor de registre de bază, cu nodul EIDAS, proiectul PSCID/RoeID pentru autentificare digitală, precum și cu portalul Single Digital Gateway – proiectul PDURo. În plus, va fi integrată cu servicii electronice ale mai multor instituții guvernamentale, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, ANAF sau Ministerul Educației.
Serviciile oferite vor permite cetățenilor și mediului de afaceri să beneficieze de unghi mai redus de sarcini administrative și de schimb de date cu instituțiile, într-un mod sigur și legal.
Perspectiva fostului președinte și situația legală a proiectului
Fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, a afirmat că PNI are o bază legală clară, fiind ajutat de legea nr. 242/2022. El a susținut că proiectul are un contract de finanțare semnat și avize favorabile, inclusiv de la Agenția Națională a Achizițiilor Publice (ANAP).
Vlad a argumentat că procesul a fost în evaluarea ofertelor și că orice întrebări privind caietul de sarcini, costuri sau soluții tehnice trebuiau clarificate conform legislației, și nu delegitimate din motive politice sau publice.
Acuzații și controverse legate de fostul președinte
După demiterea sa, Vlad a acuzat vicepremierul Oana Gheorghiu de presiuni și trafic de influență, afirmând că aceste acțiuni au vizat în favoarea grupului Schwarz din Germania. El a spus că intenționează să depună plângere penală.
În replică, Oana Gheorghiu a declarat că activitatea sa a fost publică și transparentă, iar afirmațiile lui Vlad sunt false. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că ocrotirea unor astfel de e-mailuri nu a constat în încălcarea legii, susținând că acestea reprezentau simple solicitări de informații despre servicii digitale oferite de compania Schwarz Digits.
