Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat în iulie 2025, după ce a recunoscut că a oferit mită timp de opt ani reprezentanților Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pe care a denumit-o „șpagă de supraviețuire”. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă, în care a explicat motivele deciziei sale și modul în care relaționarea cu mediul de afaceri a influențat poziția sa în funcție.
Demisia lui Dragoș Anastasiu și contextul scandalului
Anastasiu a dorit să sublinieze faptul că presiunile exercitate pentru evitarea controalelor fiscale au durat șapte-opt ani. El a afirmat că, având în vedere climatul de corupție din sistem, nu mai putea să ajute și că orice acțiune l-ar fi expus continuu la denigrare. Anunțul a venit după dezvăluiri în presă despre implicarea sa, dar și despre relația sa cu mediul de afaceri și funcționarii statului.
Ulterior, Anastasiu a fost înlocuit în poziția de vicepremier de Oana Gheorghiu, actualul vicepremier, care este acum anchetată în cadrul scandalului Schwarz.
Oana Gheorghiu, implicată în scandalul Schwarz și acuzații de trafic de influență
Oana Gheorghiu este acuzată că a exercitat presiuni asupra mai multor instituții pentru a favoriza interesul grupului german Schwarz. Potrivit documentelor consultate, ea ar fi intervenit în moduri care sugerează trafic de influență, acuzație pe care ea a negat-o categoric.
Gheorghiu a declarat într-un comunicat că discuțiile cu Schwarz Digits, subsidiară a grupului, au fost exploratorii, fără caracter secret sau comercial, și au fost purtate în interesul statului român, în condiții de transparență. Ea a adăugat că, în cazul ei, aceste discuții au fost în beneficiul instituțiilor și nu au avut scopuri ascunse.
Grupul Schwarz deține doi mari retaileri în România, iar unul dintre acești retaileri a finanțat cu 250.000 de euro un proiect al ONG-ului condus de Gheorghiu, lucru recunoscut de aceasta și interpretat de criticii săi drept un semn de posibile interese de influență.
Controverse și reacții generale
Scandalul a generat reacții din partea unor angajați ai guvernului, care au anunțat o grevă japoneză și cer demisia Oanei Gheorghiu. În plus, publicul și reprezentanții politici au început să discute despre nivelul de corupție din conducerea statului și despre necesitatea unor măsuri pentru prevenirea unor astfel de situații.
Nicușor Dan, întrebat despre posibila retragere a Gheorghiu din funcție, a răspuns că trebuie luate în considerare „marea și uriașa corupție”, exprimând o poziție critică față de situația actuală.
În același timp, Gheorghiu a atacat publicația Gândul, susținând că aceasta ar fi plătită pentru a o denigra și a distribui informații false despre grupa Schwarz. Gândul a refuzat aceste acuzații și a publicat în contradicție date și clarificări suplimentare despre implicarea grupului Schwarz în scandal.
În prezent, anchetele și reacțiile politice continuă, iar situația rămâne deschisă pentru evoluții ulterioare.
